În episodul următor...

Nişte generic, nişte publicitate, nişte desfăşurarea acţiunii, apoi iar publicitate, după care...

- Ha, ăsta e mai chel decât un melc, exclamă Moga.
- Dă fac... în ce an ne-am întors, mă? Ai zis că ai învăţat să manevrezi bălăria asta! făcu Uber Kaizer abuz de nişte decibeli.
- Slugă, treci încoace, că avem neghiobi de omorât! urlă cheliosul.
În faţa lor sări de nicăieri un flauşat cu o sabie în mână, gata de atac, dat cu gel şi cu eşarfă la gât.
- Băi, eşti copac? Ăsta e Cătălin Botezatu, spuse Moga cu capul într-o parte. Cătălin! Cum merge cu emisiunea? Ţi-ai găsit bagaboantă?
- Ăăă, cred că e Harap-Alb, akshully...

Şi pe urmă iar publicitate, nişte desfăşurare de acţiune, apoi un punct culminant în care povestea rămâne agăţată ca să te uiţi şi la episodul următor şi la final pow! un ninja!

Uber Kaizer, Căpitan Stelar - Sezonul 1, Episodul 5

 Episodul 5

(de parcă nu scrie şi în titlul articolului)

Data trecută s-a întâmplat fix asta.

- "Hă, e vreo gluma asta sau ce?" întrebă Uber Kaizer cu jumătate de gură şi cu un ochi de melc, ieşit din creieri corespunzător.
- "Ce face?" se scuză Guţă al Infinitulea scărpinându-se în urechea stângă cu degetul mic de la mâna dreaptă, la care îşi lăsase unghia să crească pentru a putea fi folosită în astfel de situaţii dificile.
- "Zic, tipul ăsta care se uită la MTV, ronţăie jeleuri şi ia notiţe - care e treaba cu el, ce caută aici?"
- "Păi io l-am invitat, să-ţi trăiască...", răspunse Guţă al Infinitulea mirosind a sarmale.
- "Nu, frate, eşti nebun la cap? Ăsta nu mai există de aproape două mii de ani, ce naibilui se-ntâmplă, cum de e aici acum? Şi, lol, în Sala cea Mare a Muzicii Originale..."
- "A, păi l-am trimis pe BGScorseze să-l aducă... Şi să moară invidioşii cu schimbul valutar mai mic decât al meu, individu' există acuma mulţumită nouă.", spuse Guţă al Infinitulea mândru.
- "Hai, frate, mă laşi? Cum naiba?"
- "Cercetătorii noştri s-au infiltrat pe Pământ şi s-au întors cu o mostră de ADN. Eram disperaţi, nu ştiam ce să facem, l-am clonat..."
- "Cecine? Cercetătorii voştri? ADN? Marş la pastramă, spuriule..."
- "Ea la el, a auzit de pastrama mea faimoasă."
- "Eşti cam bolovan tu, de felul tău..."

În timpul ăsta, observând agitaţia din jurul lui, Marius Moga se ridică din faţa televizorului în aplauzele tuturor şi se alătură celor doi.

- "Salut, b to the ă. Mă numesc m to the a to the r...", rimă Moga din mers.
- "Aolo, hai sictir, ţi-am zis să ne laşi cu astea", îl întrerupse cu un dos de palmă Guţă al Infinitulea.
- "Tare, Marius Moga a fost clonat", interveni Uber Kaizer. "Acum ştii şi tu cam cum se simt melodiile tale, fată."
- "Hou-pa, ăsta cu gura mare e Uber Kaizer ăla?" plescăni Moga din fălci printre gumele de mestecat, uitându-se din spatele pleoapelor către Guţă al Infinitulea.
- "Băi, ţie nu ţi se pare cam ironic să te afli în sala asta?"
- "Nu, mie nu mi se pare destul de ironic să mă aflu în sala asta."
- "Da, deci nu te-ai lăsat de vechile obiceiuri."
- "Hehe, de vechile obiceiuri nu m-am lăsat, aşa e."
- "Ă, baro$$anilor, să ne calmăm, să mergem să stăm de vorbă, n-are rost să vă dujmăniţi de pe-acuma. Zău, e timp destul pentru asta pe urmă, să-nnebunesc. Haideţi să mâncăm o ciorbă de burtă şi să pornim de la zero", interveni Guţă al Infinitulea în cel mai sinistru mod posibil.
- "Bă, iar incepi cu ciorba de burtă?", reuşi Uber Kaizer să spună printre încercările de-a se abţine să nu-şi golească stomacul într-un mod inuman şi neortodox.
- "Bine atuncea, mofturosule. Hai să mergem în sala de lectură, să servim un ceai.", spuse Guţă al Infinitulea în ritm de meneaito.
- "Să mori tu că ai sală de lectură aici...", se miră Uber Kaizer în timp ce se împiedica de unul din pretendenţii la tron (care, aparent, mişunau liberi, de-a-mpururea şi cu scutecele neschimbate prin palat, rătăcindu-se corect în teancurile de CD-uri cu manele piratate).

Guţă al Infinitulea făcu o faţă imposibilă, încercând să-i explice lui Uber Kaizer prin semne că "Adică tu nu ştii cu cine vorbeşti...". Vorbind la trei telefoane în acelaşi timp cu aceeaşi persoană ("ca să zică lumea că vorbesc 3D , să se oftice şi să moară de ciudă în chinuri"), BGScorseze îi escortă pe cei trei în sala de lectură.

- "Hai să trăieşti mare pentru excortă, BGScorsezule. Ia d-aici o sută de para în valută, du-te ia-ţi ceva frumos."
- "Ooo, trăiască generozitatea lu' matale, finuţule!" beli fasolea BGScorseze. Printre plombele de aur fals se vedea cum îi atârnă o bucată de mămăligă, exact ca aceea pe care o ţinea în buzunar şi din care muşca doar când era sigur că nu-l vede nimeni. "Ita, bă, câtă igienă orală n-are", îşi spuse Uber Kaizer.

Spra putrefacţia lui Uber Kaizer, palatul chiar avea o sală de lectură. Era imensă, avea cel puţin 200 de metri pătraţi şi 10 metri înălţime. 100 de rafturi de bibliotecă, un spaţiu comod aranjat cu multe canapele, câteva baruri, plante deloc uscate, nimic cu aur, bling-bling sau ceva de genul - parcă nu făcea parte din palat. Uber Kaizer reuşi să citească unele titluri din sutele de cărţi expuse de parcă erau spânzurate, dar se retrase la timp, înainte să memoreze ISBN-urile. "Jmekeria în 319 dă pa$i simpli", de Cornel de la Tamponeşti. "Aş da zile de la mine - colecţie de hituri explicată pentru ăia care nu înţelege, că e proşti sau invidioşi pe talentul meu", diverşi autori. "Cum să compui cu stil. Cum să ai talent. Cum să succezi în viaţă", Sorinel Infantilu'. "Eu am inventat jmecheria", de Marcel Copilu' de Plută. "Ba eu am inventat jmecheria", de Regele Guţă al Infinitulea. Şi tot aşa. Uber Kaier rămase puţin traumatizat şi îşi dori - preţ de doar 8 minute, ce-i drept - să se tragă singur pe roată în timp ce se dă cu capul de 3 pereţi din camere diferite în acelaşi timp.

- "Bun, deci zi-mi odată care e faza, că deja se face târziu", zise Uber Kaizer uitându-se la freza lui Moga şi calculând unde ar trebui să-i lipească o gume de mestecat.
- "Da, exact ce-a zis el, dar cu ultimul cuvânt diferit", adăugă Moga scăpând guma de mestecat pe jos şi recuperând-o după câteva secunde.
- "Uai, eşti fenomenal, frate", îi spuse Uber Kaizer cu o meclă bântuită.
- "Jură-te!" râgâi Moga interesat de oferta Vodafone.
- "Faraonilor, aveţi dreptate, e timpul să discutăm ca baro$$anii, cum trebe. Mă-nţelegi, deci gaza e în felul următor, mă-ţelegi..."

Ua, iote cât e ceasul.

Să fie continuat, zic.

Sfărşitul episodului 5 sau cât era.

Uber Kaizer vs. Uberzeit v006

Reclamă la Uberzeit:

Uber Kaizer vs. Uberzeit v005

Până şi în Uberzeit trebuie să pontezi dacă simţi chemarea naturii :<

Uber Kaizer vs. Uberzeit v004

Întrerupem bălăriile obişnuite pentru un reportaj în direct. Îl avem la faţa locului pe reporterul nostru special [din punct de vedere al disfuncţionalităţii creierului] Uber Kaizer. Uber Kaizer, ia nişte legătură!

- Da, mulţumesc, habar n-am cine eşti, da. Da, sunt aici la faţa locului despre care vorbeai tu fără să ştii şi îl am lângă mine pe Uberzeit. Domnule Uberzeit, ce părere aveţi?
- Ăă, acum sau în general?
- Da, păi, când vrei tu. Dacă poţi acum, e bine. Dacă nu, nu trebuie. Dar ai putea.
- Ăă, care era întrebarea? A, da, ce părere am. Păi domnule Uber Kaizer, nu prea am o părere, pentru că dacă dragoste nu e, nimic nu e.
- Interesant, domnule Uberzeit. Dar ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi fasole?
- Ăă, da, păi atunci domnule Uber Kaizer, void main debug make data.
- A, hăhă, să înţeleg că sunteţi programator, domnule Uberzeit.
- Nu, maică, sunt păstrător de unghii, dar în timpul liber scriu în Notepad.
- Da, uimitor. Dar domnule Uberzeit, ce aveţi de gând să faceţi în continuare?
- Să dau "Save file as...". Că dacă nu dau "Save", pierd tot ce scriu. Şi am scris de geaba dacă nu am dat "Save". Mi se mai întâmplă să mi se blocheze calculatorul înainte să dau "Save", dar mă enervez, îi dau restart şi îi trece.
- Ăăă, da. Dar domnule Uberzeit, cât mai aveţi de gând să mai staţi pe la faţa locului?
- Nu foarte mult, domnule Uber Kaizer, dar am de gând să mă întorc după ce plec, pentru că e meserie pe aici.
- Da, păi mulţumesc pentru tâmpenia asta de interviu, domnule Uberzeit. A fost sinistru de irelevant şi degeaba, eşti cea mai verigă slabă. Hai că trebuie să îi dau legătura aia înapoi lu' ăla pe care nu ştiu cum îl cheamă. Hai ciaules baules!

Da, stimaţi meseriaşi, ne cerem scuze pentru jena de interviu de mai devreme. Revenim după publicitate.

Uber Kaizer vs. Uberzeit v003

Uber Kaizer tocmai a visat că era acasă şi că dormea. Cât de tare poa' să fie asta? M? Cât?

Uber Kaizer vs. Uberzeit v002

Bwahahah, Răzvan a stricat versiunea. A "factapizat-o", lol. Nu, stai. Mda, tocmai a făcut o glumă de programator [nu că Gogu Kaizer ar avea ceva cu glumele de programatori, lol]. Da, era ceva cu void main şi cu debug nu ştiu ce. Şi cu randat poligoane. Gogu Kaizer speră să fiţi la fel de în ceaţă ca şi el.

Uber Kaizer vs. Uberzeit

După cum bălmăjea şi pe twitter, Uber Kaizer are iar meci cu Uberzeitu'. Bine, Uber Kaizerul, Răzvanul şi Dalianul. După prima repriză, se pare că Uberzeitu' i-a dat să zacă lui Uber Kaizer, stricându-i freza şi facându-i cadou nişte foame.

Ce e cul e că e beznă pe tot etajul [în mare parte e de-aia "care nu mori în ea"] şi că în câteva jumătăţi de oră trebuie să ajungă şi nişte gagici care cică vor dansa pe birouri, pe-aici.

Uber Kaizer, Căpitan Stelar - Sezonul 1, Episodul 4

Episodul 4, zic

Episodul 4 e exact ăla care vine după episodul 3.

(ăsta e numele episodului, zic)

Traducerea şi adaptarea: Irina Nistor

Regele Guţă al Infinitulea se aşeză mai confortabil pe tronul de la Guccea şi începu să-şi răsucească mustaţa, aşteptând ca Uber Kaizer să îl roage să continue. Se mândrea că lăsase situaţia într-un suspans inimaginabil de terifiant, aşa că savura momentul. Privind în ciorbă, Uber Kaizer îl întrebă:
- Băi, eşti copac? Burta asta din ciorbă îmi digeră zeama din farfurie? Cine a făcut-o, frate? Voi aşa mâncaţi de obicei? Dublu ve te fe, frate?
- Ce zici, patroan€? Nu-ţi place ciorba? Fhă, Ando Adamo, ce ciorbă i-ai adus ăstuia?

Ando Adamo dădu buzna în sală cârâind, ţinându-şi creierii între palme şi trăgându-şi de faţă în jos total degeaba, că oricum nu mai rezolva nimic:
- Hraolo, i-am dat ciorbă de-aia bună! De-aia de-am făcut azi! Eartă-mă, Mă, Riata! Măria Ta, adică. Eartă-mă!
- Huai, să nebunească anturajul meu, eşti cea mai de geaba la casa omului! Păi cum să dai, fhă, ciorbă de-aia bună la străini, te-ai cretinizat la cap? De câte ori ţe-am zis să nu faci asta, m?
- Bă, Infinitule al Guţăulea, interveni Uber Kaizer, ăsta, adică Guţă al Infinitulea, zic, las-o naibilui de ciorbă, că oricum nu mâncam, că mi-era scârbă. Deci relax.
- Ia uite la el, ce să zic, îi era scârbă. Ce, mă, crezi că mâncarea noastră e... cum crezi, mă, că e mâncarea noastră? Nu e îndeajuns de bună pentru tine, este?
- Mă, da, dar asta în al doilea rând. Mi se tăiase de când a apărut Ando Adamo asta prima dată.
- De ce, mă, ce-are? Ce nu-ţi convine la ea, mă?
- E dezbrăcată, prietene. Şi cred că alea 75 de kilograme în plus peste limita bunului simţ îs cam inestetice. Părerea mea, zic.
- A, m, da, cam ai dreptate, adică la fel zicem şi noi. În fine, să încheiem şi să nu mai vorbim niciodată despre Incidentul Ciorba, k?
- K.

Însoţiţi de BGScorsezeul care l-a adus pe Uber Kaizer, cei doi porniră către Sala cea Mare a Muzicii Originale. Pe drum, Regele Guţă al Infinitulea continuă:
- Aşa, mă, ziceam de efectul secundar. Băi, scurt şi la obiect, problema e că femeile de pe Lună au început să se îngraşe grav. Adică nah, ai văzut-o şi tu pe Ando Adamo fă. Fără "fă". Obişnuinţa. Aşa.
- Păi stai, mă, asta e problemă? Din câte ştiu eu, femeile voastre sunt grase by default, că nah, sunt pirande sau cum se numesc...
- Lasă-le, me$erie, pe-alea. Eu vorbesc de alealalte.
- Care, mă?
- Aolo, alea care apar în videoclipuri, baro$$ane.

Regele Guţă se apropie de Uber Kaizer, vorbindu-i astfel încât să nu fie auzit de BGScorseze ăla.
- Mă, n-are cine să mai apare în videoclipele noastre, mă-nţelegi? Îţi zic un secret: alea din videoclipe nu sunt gagicile noastre, sunt angajate, să ştii. Dacă alea se îngraşă, n-o să mai avem fetiţe care să dea din motoare. Adică o să avem, dar vor avea nişte motoare de tractor, mă-nţelegi? Asta e mai mult decât o tragedie pentru societatea şi cultura lunară.
- Ştii că se zice "videoclipuri", nu? Zi-mi că ştii, ca să nu râd singur p-aici.
- Nu se zice, mă, "videoclipuri", ce-ai, eşti invidios?
- Bă, dexonline.ro. Serios.
- Da, mă, bine, ortograficule care eşti tu. Ideea e că asta o să afecteze şi Pământul. Şi nu cred că o să-ţi convină, mhehheh.
- Ete, fleoşc. Nouă nu ne trebuie gagici care să dea din motoare, mă.
- Nu la asta mă refeream.
- A...
- Bon, acuma că am discutat, hai să ţi-l prezint pe agentu' nostru cel mai de valoare care te va ajuta în chestia asta.
- Bă, sincer, e mai bine să lucrez sing...
- Baliverne! Băiatu' e priceput, e eminent, respectuos, original, umil, muncitor - o să-ţi fie de ajutor, îţi zic eu.

Până să mai scoată Uber Kaizer un cuvânt, Regele Guţă al Infinitulea deschise uşile. În Sala cea Mare a Muzicii Originale, aşezat la un birou poleit cu aur original şi ieftin, stătea nimeni altul decât singurul om despre care Uber Kaizer credea că istoria l-a uitat.

Sfârşitul episodului 4

În episodul următor din Uber Kaizer, Căpitan Stelar...

- Hai, frate, mă laşi? Cum naiba?
- Cercetătorii noştri s-au infiltrat pe Pământ şi s-au întors cu o mostră de ADN. Eram disperaţi, nu ştiam ce să facem, l-am clonat...

* * *

- Băi, ţie nu ţi se pare cam ironic să te afli în sala asta?
- Nu, mie nu mi se pare destul de ironic să mă aflu în sala asta.
- Da, deci nu te-ai lăsat de vechile obiceiuri.
- Hehe, de vechile obiceiuri nu m-am lăsat, aşa e.

* * *

- Trebuie să mănânci neapărat? Adică ţi-e atât de foame?
- Tu ai văzut cum arată ciorba aia de burtă? Tu poţi să mănânci aşa ceva?
- Meh, m-am cam obişnuit cu ea... Am încercat să fac şi eu o dată la fel, dar nu mi-a reuşit...
- Lol, nu putem să spunem la fel şi despre serviciul tău, nu-i aşa?

Uber.Kaizer.Căpitan.Stelar.S01E03.Cam.XviD-iaMânaMă

Episodul 3

(care vine după Episodul Pilot şi Episodul 2)

La aterizare, Uber Kaizer a fost întâmpinat de o echipă de scuritate BGScorseze a Cocalarilor. Liderul găştii, un mascul solid cu patru cefe, s-a apropiat de Uber Kaizer în timp ce acesta cobora din nava lui:
- Hai, succesuri, baro$$ane. E cam pă naşpa faza, aşa că Regele malenelor te aşteaptă imediat la el.
- Ă, nu era "manelelor"? Parcă era "manelelor". Acuma e malenelor? De ce e "malenelor" acum? întrebă Uber Kaizer uşor confuz, dar vorbind destul de rar, ca să fie sigur.
- Ba da, bo$$, e "manelelor". Am zis io altceva?
- Ai zis "malenelor".
- Nu cred, me$$erie, am zis "manelelor", spuse BGScoresezeul umflându-şi cefele.
- Băi, e dubios, sunt sigur că te-am auzit spunând "malenelor". Dar zic, hai mai bine să mergem la cine ziceai tu că ne aşteaptă, spuse Uber Kaizer cedând.
- A, da, aşa e. Regele malenelor ne aşteaptă!
- Î! Iar ai zis! Ai zis "malenelor", exclamă Uber Kaizer constipat.
- $$hefule, chiar n-am timp de figurilii tale, să moară crapa. Hai că ne aşteaptă Regele, îmi taie abonamentul la club dacă nu te aduc repede.
- "Capra".
- M?
- Nimic.

Aparent, aducerea Uber Kaizerului pe Lună era o chestie mega secretă şi ultra importantă. Pe drum către palatul Regelui, maşina departamentului de securitate ultra-secretă BGScorseze a fost foarte tăcută, mergând fără muzică şi cu geamurile ridicate. Pasagerii fumau şi aruncau scrumul la scrumieră, nu purtau ochelari de soare şi erau îmbrăcaţi în treninguri de la Xian Wing Ming Bling Bling Money Ain't a Thing.

Călătoria în sine spre palat a fost una foarte "deschizătoare de ochi" pentru Uber Kaizer. A avut ocazia să observe îndeaproape o lume de care nu auzise decât din cărţile de istorie antică. Casele Cocalarilor erau decorate cu versuri la propriu - fiecare îşi expunea ritmat pe exteriorul casei un CV cât mai amănunţit, poze vomitiv-fotoşopate cu el şi cu nişte stele, sclipici şi oanezăvorance şi feed-uri actualizate în fiecare secundă: numărul de duşmani, norma la femei (şi dacă a spart-o), numărul celor cărora le-a arătat "jmekeria" şi numărul de bani, dolari, euro şi mărci din contul personal, număr care ajungea, în unele cazuri, la câteva infinituri.

Furat de peisaj, Uber Kaizer nici n-a realizat când a ajuns la palat. Norocul lui a fost că i-a atras atenţia şeful echipei de la BGScorseze:
- Me$$eriaşule, am ajuns, să moară mama la toţi dujmanii mei. Hai să te duc la Regele...
- Stai să pornesc camera de data asta, să te înregistrez, îl întrerupse Uber Kaizer. BGScorsezeul ridică o sprânceană şi realiză că nu mai poate s-o lase jos. Rămase aşa pentru tot restul vieţii.
- Hohavau, legendăro$$ule! se auzi o voce înfundată din spatele BGScoresezeului. La scurt timp ajunse şi posesorul acelei voci - era însuşi Regele Guţă al Infinitulea, care continuă: Să moară ce-am mai tolerant prin ogradă, hai în palat, baro$$ane, că avem multe de discutat.

Cu uşoare tendinţe sinucigaşe, Uber Kaizer îl urmă pe Regele Guţă al Infinitulea în Sala cea Mare a Ciorbei.
- Ando Adamo, pune, fă, ciorba la încălzit, că a venit Kaiser Me$$erie, fă! urlă Regele către o una oarecare, nici nu contează cine.
- Ăă... Kaizer, adică, îl corectă Uber Kaizer.
- Î?
- "Kaizer". Tu ai zis "Kaiser". De fapt, e "Kaizer", nu "Kaiser".
- Am zis eu "Kaiser"? Eşti sigur?
- Mhm.
- BGScorsezeule, am zis eu "Kaiser"?
- Nu, bo$$, ai zis bine, ai zis exact cum trebuie, să facă duşmanii mei spuma aia mare.
- Plm, mi s-a părut, atunci, încheie Uber Kaizer. Zi care e faza cu toată asta, că zicea ăsta că e urgent.

Regele se aplecă spre Uber Kaizer şi începu pe un ton grav:
- Am început să dăm timpul înapoi şi nu mai ştim să-l dăm înapoi la loc cum era. Adică nu mai putem să dăm înapoiul înapoi, să meargă normal, te-ai prins? E ca şi cum plus cu plus dă plus, dar minus cu minus dă plus.
- Ce? Stai, ce zici că vrei?
- Da, mă, uite care e faza. Acum ceva vreme, am început să rămânem fără resurse şi am zis noi că rezolvăm problema dacă dăm timpul înapoi. Şi, de lene, am mers pe metoda clasică, aia cea mai la îndemână: am oprit motoarele la Lună şi am băgat în marşarier. Şi a început Luna să meargă invers. Am stat, ne-am uitat, ne-am răsuitat, până am văzut că nu merge. Apoi am văzut că noi de fapt, cu manevra asta, am început să dăm timpul înapoi pe Pământ. Şi atunci am oprit Luna din marşarier şi am băgat-o în a doua, direct. Dar asta nu a rezolvat problema. E, asta nu e nimic. Partea cea mai naşpa e că a apărut şi un efect oarecum secundar, la care nu prea se aştepta nimeni...

Sfârşitul la episodul 3

Comentarii pe www.tvblog.ro

(not rly, acshually)

Uber.Kaizer.Căpitan.Stelar.S01E02.HDTV.XviD-LOLOzaur

Anterior, în Uber Kaizer, Căpitan Stelar...

E aproape anul 3815. Oamenii au cucerit, în sfârşit, Universul, care le-a rezervat surpriza de a le arăta că sunt singurele orătănii de pe-acolo. În urma unei migraţii masive, Pământul a rămas populat numai de români. Una din cele mai importante măsuri, dar şi una din cele mai dezastruase, luate vreodată de un român aflat la conducere a fost, fără îndoială, expulzarea cocalarilor pe Lună. Uber Kaizer, cel mai căpitan stelar de pe nava lui cu o singură persoană la bord, se întorcea din cea mai plictisitoare misiune a lui. În timp ce se apropia de Pământ, a interceptat un mesaj trimis pe toate frecvenţele, mesaj care venea de la Cocalari.

Şi acum, în Uber Kaizer, Căpitan Stelar...

După ce a ascultat mesajul, Uber Kaizer s-a dus în singurul colţ al navei lui de o singură persoană şi a stat acolo vreo 3 minute ruşinat. Nu-i venea să creadă că a fost atât de amator încât să asculte un mesaj venit din partea Cocalarilor. "Bum, badabum", spunea mesajul, "să te văd ce faci acum, am valuta cea mai multă, d-asta toţi mă duşmăneşte, însă lumea e incultă, ca să ai bani trebuie să munceşte ca mine, manelele e viaţa mea".

Uber Kaizer era pus acum în faţa unei situaţii de care doar auzise. Fusese avertizat, învăţase despre asta în clasa I, i s-a repetat într-a II-a şi scria şi pe pachetele de ţigări: "Fumatul dăunează grav sănătăţii, dar e mic copil în comparaţie cu un Cocalar". Uber Kaizer a realizat că nu mai are mult timp la dispoziţie şi că va trebui să acţioneze rapid. Pentru a scăpa de ce urma să i se întâmple în scurt timp nu rămânea decât un singur lucru de făcut: trebuia să se ducă pe Lună. Trebuia să facă ceva, trebuia măcar să încerce să oprească sau, dacă era deja prea târziu, să inverseze efectul. Uber Kaizer urma să devină primul român din ultimul mileniu care avea să aterizeze pe Lună.

[Publicitate]

Vino acum în orice sediu ING şi, fie că vrei, fie că nu, plăteşti rate din momentul în care ai intrat pe uşă, ce pana noastră. Cea mai avantajoasă dobândă variabilă din ultimul deceniu se întoarce: 75% în primele 4 secunde de la obţinerea creditului şi doar ∫Cos[b + a x]^7dx pentru tot restul vieţii, unde b=∞ şi a nu e în niciun caz număr negativ. ING - Ce pana noastră! 

[Publicitate]

Programând super calculatorul de bord să aterizeze pe Lună, Uber Kaizer se pregătea pentru ultimul raport al călătoriei sale, în care avea să povestească de câte ori a mers la budă în ziua respectivă. Odată terminat raportul şi trimis spre Pământ, avea să se odihnească, respectiv să horcăie de somn ca o tută ce e (încă e un mister de unde a moştenit el predilecţia asta pentru somn). Habar n-avea ce urma să-l aştepte pe Lună. Habar n-avea că nesăbuiţii Cocalari au trimis acel mesaj special pentru a-l aduce pe Lună. Însă cel mai mare habar pe care nu-l avea era cum să dreseze o râmă.

Sfârşitul episodului 2

Traducerea şi adaptarea: veverita_bc

Memento

Mă numesc Cornel Redundanţiu, am 23 de ani şi sunt liber profesionist. Am terminat Colegiul Naţional "Cocalarus Inevitabilus" din Băiplămân, apoi am urmat studiile Facultăţii de Drept, Cinstit şi Şukar. Am absolvit în promoţia de acum doi ani, la clasa doamnei Nicu Gingie.

În urmă cu două zile am avut o revelaţie, care mi-a venit mie în urma unui vis pe care l-am visat în timp ce dormeam şi în care apăream eu şi cu Titi Păstrămel. Se făcea că am ieşit noi seara la plimbare cu scuterele şi Titi a rămas fără gaz, mă-nţelegi? Eram aproape de un LukOil, aşa că am zis să fiu băiat de treabă şi să dau o fugă să-i iau omului doi-trei litri acolo, să aibe să ajungă acasă. La benzinărie, am luat eu o sticlă de Pecsi goală şi am umplut-o cu benzină. Revelaţia a venit când eu m-am dus la blonda aia de la casă ca să îi plătesc benzina.

Am ajuns la casă, am băgat mâna în buzunar să scot banu' şi m-am umplut de stupoare d-aia de vezi numai la televizor, în filme. În buzunar aveam doar vreo 4.000 de euro. Să leşin, nu alta. Parcă îmi pusese cineva gheaţă la inimă. Era cât p-aci să-mi scape sticla de Pecsi din mână. Tocmai mă făcusem de ruşine pe mine. Blonda aia de la casă sigur a zis că sunt un distrus, ceva, mă gândeam eu. Dintr-o dată, m-a izbit ideea: de ce am eu atât de puţini bani în buzunare? Şi m-am uitat la ce eram îmbrăcat: eram îmbrăcat cu pantalonii de pijama! Şi eu, prostu', uitasem să las seara, înainte de culcare, mai mulţi bani în buzunare, că poate o să am nevoie printr-un vis de parai şi na, să am la mine...

M-am trezit ţipând în timp ce transpiram sau transpirând în timp ce ţipam, nu mai ţin minte exact care a fost prima. Însă atunci m-a izbit revelaţia, exact aia pe care vreau să o împart eu şi cu voi: niciodată să n-ai încredere în blonde, că te face din priviri. Mai ales din privirile ei. M-am dus la Titi să-l întreb de ce a rămas fără gaz la scuter în visul meu şi mi-a zis că îi împrumutase pantalonii de pijama lu' ta-su, că-şi rupsese ăla izmenele. Şi d-asta n-a avut fraierul bani să bage gaz la scuter. L-am bătut. Păi din cauza lui să mă fac eu de râs în visul meu?

Fragmentul este extras, la îndemnul lui UberKaizer, din manualul de Limba şi Literatura Aia pentru clasa a XVII-a, capitolul 16: Cele 4 chestii fundamentale cu privire la blonde, de Cocalarul Anonim. Manualul a fost publicat în anul 3802, la Editura De Lângă Primărie Cu Pereţi Naşpa.

Uber Kaizer, căpitan stelar

E aproape anul 3815. Oamenii au cucerit, în sfârşit, Universul, care le-a rezervat surpriza de a le arăta că sunt singurele orătănii de pe-acolo. Oricât de mult ar fi călătorit, oamenii nu întâlneau alte forme de viaţă. Dădeau numai peste planete superbe, nelocuite, pe unde găseau invariabil raţe şi chinezi, ceea ce-i dezorienta, pentru că nu puteau să-şi dea seama care din cele două "feluri" de vietăţi e de mâncare. Dar, pentru că nişte călătorii prin spaţiu sunt destul de epuizante şi oamenii nu aveau niciodată destule provizii, decizia era luată în maxim 4,83 secunde. Şi nu întotdeauna era cea corectă.

După dispariţia francezilor în urma Războiului de Dispariţie a Francezilor, lumea a devenit un adevărat Paradis. Toţi erau super veseli, toată lumea avea absolut tot ce-şi dorea şi toţi respectau semnele de circulaţie. Cele mai gustate glume din trafic erau cele pe seama claxonatului la semafor. Toţi se crăcănau de râs când auzeau că odată, într-un trecut, suspect de trecut, oamenii claxonau cu spume la gură în milisecunda următoare celei în care s-a făcut verde la semafor.

Dap, totul era uber cul. Atât de uber cul încât, atunci când oamenii au început să călătorească prin spaţiu, au decis să se stabilească pe planetele pe care le descopereau. În urma unei migraţii masive, Pământul a rămas populat numai de români. O parte din ei au păstrat obiceiuri străvechi, precum Căpşunăreala Spaniolă, şi s-au făcut nevăzuţi - clandestin, ce-i drept - printre coloniile neo-europene.

Una din cele mai importante măsuri, dar şi una din cele mai dezastruase, luate vreodată de un român aflat la conducere a fost, fără îndoială, expulzarea cocalarilor. Şi nu oriunde, ci pe Lună. Cocalarii au primit această decizie mai mult decât entuziasmaţi. Destul de curând, au mărit Colonia Lunară şi au ajuns să populeze întreaga Lună. Din păcate pentru cei rămaşi încă pe Pământ, asta a schimbat însăşi esenţa existenţei umane. Cocalarii au montat Lunii 800 de mega turbine, 400.000 de difuzoare cu super bas, au vopsit-o auriu şi dădeau repetat ture în jurul Pământului, cu maestrul Guţă răsunând din boxe, zicând că "hai hopa dujmanii hopa eu mai am nişte mărci hopa fetele motoare hopa cel mai invidiat eu sunt hopa ce mai fac eu cu mărcile alea acuma. Hopa". Intransigenţi, românii au construit pe ceea ce a fost odată Franţa cel mai mare monument de pe Pământ, monument care era vizibil foarte clar de pe Lună şi care arăta cam aşa.

Forma de guvernământ a cocalarilor era monarhia. Însă nu orice fel de monarhie, desigur. Adaptând, regele a devenit "guţan", prinţul a devenit "copchil de haur" şi cetăţeanul de rând a devenit "barosan". Legile au devenit foarte simple, însă asta nu le-a rezolvat cea mai mare problemă a lor, problemă de care se lovesc şi acum şi care e singurul subiect de Bacalaureat în fiecare an, Bacalaureat pe care toţi îl iau din greşeală, pentru că în fiecare an speră că le pică altceva: "dacă toţi locuitorii sunt cocalari, cum şi în faţa cui îşi mai pot ei manifesta cocalarismul?". Toţi au bluze cu Versage, toţi poartă opinci Amibas, toţi au ochelari de soare Gusci, toţi au bani, mărci şi valută, toţi au cele mai mari lanţuri de aur pe care le poate purta o persoană umană fără să-i afecteze mobilitatea, toţi au BMW-uri , toţi au dujmani, toţi au fete care dau din motoare şi toţi sunt invidiaţi [între timp, invidia a devenit o culoare, de felul ei, deci şi hainele sunt de culoarea invidiei]. Egalitatea asta era o problemă fundamentală pentru ei, problemă ce le ameninţa continuitatea existenţei.

E aproape anul 3815. Uber Kaizer, cel mai căpitan stelar de pe nava lui cu o singură persoană la bord, se întorcea din cea mai plictisitoare misiune a lui. În timp ce se apropia de Pământ, un mesaj impertinent îl deranjă din somn. Era un mesaj trimis pe toate frecvenţele şi venea de la Cocalari. Intrigat, Uber Kaizer şi-a mişcat nasul ăla mare şi leneş la panoul de comandă şi a ascultat respectivul mesaj, făcând astfel cea mai mare greşeală pe care o putea face un căpitan stelar de pe o navă de o singură persoană, greşeală pe care avea s-o regrete tot restul vieţii...

UberKaizer vs. Uberzeitul

Bătălia finală: UberKaizer a plecat acasă, lol. Asta a fost profundă.

Şi la 3:52...

Uberzeitul se sesizează şi încearcă să-i aplice lui UberKaizer una bugadă lovitură fatală. UberKaizer deschide cutia de Beck's din dotare şi evită lovitura. Vicleanul Uberzeit se retrage-n umbre şi aşteaptă. Încă nu-i momentul, Uberzeitule, încă nu.

...însă la 2:12...

Uberzeitul atacă.
UberKaizer apasă pe butonul de dodge şi alege opţiunea de "UberKaizer casts teh wall of cafea, Snickers şi alte bălării ieftine".
La muncă. Uberzeit puternic. UberKaizer rezistă.

Iar la 00:17...

...ne uitam la astea: unu, doi, trei şi patru. UberKaizer rezistă şi persistă. Să bage despre un UT cu băjeţii, zic...

Deja e 20:25

...şi Uberkaizer rezistă brav. Cu o sticlă de Pecsi, doo cafele la bord şi cu încă un pachet de ţigări în buzunar. Seara abia a început, iar Uberkaizer aşteaptă mutarea Uberzeitului. Mingea e în terenul Uberzeitului acum...

BRB, Gogu Kaizer va presta despre ţigare+cafea=gege.

UberKaizer e înapoi

UberKaizer, eroul care aducea dreptatea şi sclavagia necondiţionată testerilor [iobagilor, adică] e înapoi şi s-a reprofilat. După ce a dat exemple de degeabism în rândul iobagilor şi a împărţit p0rnache în stânga şi-n dreapta, UberKaizer are de înfruntat acum unul dintre cei mai defecţi inamici ai lui: Overtimeul [Uberzeitul, mai exact, lol].

După ce a fost aproape învins în numeroasele bătălii ce au trecut, UberKaizer e pregătit acum să-l învingă şi să-i dea o lecţie de geografie Uberzeitului. Înarmat cu sandwichuri şi mărunt pentru cafea, UberKaizer se pregăteşte pentru înfruntarea nocturnă de astăzi. Conştient că Uberzeitul nu trebuie subestimat şi că întotdeauna va găsi o metodă să scape şi să se întoarcă mai gege, UberKaizer a planificat o uber strategie şi a făcut un uber plan, pe care l-a uber plănuit chiar el de felul lui. Chiar dacă, în negura beznei, Uberzeitul va încerca să-i aplice lui UberKaizer lovitura fatală prin care îl lasă fără ţigări, UberKaizer îi va râde în meclă. Pentru că astăzi, UberKaizer îşi va lua doo pachete de ţigări. Să vedem cum faci faţă la chestia asta, Uberzeitule!

UberKaizer va intra neînfricat pe teritoriul Uberzeitului, unde acesta tronează arogant. În noaptea asta, UberKaizer va învinge Uberzeitul în deplasare şi va avea astfel şanse să se califice. Va fi o noapte lungă, iar UberKaizer vă va ţine la curent, o , voi, simpli muritori, bleah, maţe.

UberKaizer, coşmarul Uberzeitului de pretutindeni, e înapoi.

Notă: Cafeaua şi telefoanele nu fac o combinaţie excelentă.

UberKaizer

Uber-eroul care pedepseste testerii neascultatori si răi, care se uita la filme porno in timpul programului de lucru. Este aici pentru a face ordine intre delicventi, pedepsindu-i cu uber-arma lui: bâta magica si groasa care, doar printr-o singura lovitura, scade 10% din salariu. Pentru ca e un super-erou aproape perfect, UberKaizer poate fi mituit. Daca infractorul surprins in momentul comiterii crimei ii ofera UberKaizerului un Nescafe 3in1 sau o moneda de cinci mii [indoita, ca sa intre acolo la automatul de cafea], UberKaizer poate trece cu vederea si ii poate da doar un avertisment.

Sclavi de pretutindeni, mimaţi că munciţi!