Gogu Kaizer e un ninja. E atât de ninja încât a scris în fiecare zi pe blog, dar voi n-aţi văzut nimic, pentru că el e ninja şi toată lumea ştie că nu poţi să vezi un ninja.

Momentan, Gogu Kaizer lucrează la aruncatul cu steluţe ninja. Sunt nişte chestii metalice în formă de steluţe şi se numesc "steluţe ninja" pentru că numai un ninja le poate folosi. Dacă le putea folosi oricine, erau doar "steluţe". Sau dacă le puteau folosi hoţii, se numeau "steluţe bagaboante". Da, Gogu Kaizer vrea să meargă random pe stradă şi să arunce random cu steluţe. Adică îşi imaginează fix scenariul ăsta:
1. Gogu Kaizer merge pe stradă, eventual în pasul ştrengarului.
2. La un moment dat pune o meclă serioasă şi suspectă şi pow! aruncă o steluţă de-aia (băi, există tipe care folosesc steluţele astea pe post de prenume în buletin).
3. Steluţa (ninja, nu tipa) se înfige în zid, pentru că atât de tare a aruncat-o Gogu Kaizer.
4. Un cetăţean cinstit, dar random, observă steluţa înfiptă (din nou, ninja, nu tipa, pentru că ar arăta mega dubios să vezi o tipă înfiptă într-un zid, care să-ţi zică "Ohai, eu sunt Steluţa")(asta ar însemna să hăituieşti tipe pe care le cheamă Steluţa, să arunci cu ele şi să le înfigi în ziduri, chestie care e ilegală).
5. Cetăţeanul random exclamă "îă" în semn de mirare. Atât. Pentru că el vede doar steluţa, nu şi pe Gogu Kaizer. De ce? Pentru că Gogu Kaizer e un ninja.

Plus că Gogu Kaizer va învăţa să arunce steluţa cu manta ("manta" ca la manta mesei de biliard, nu ca la Dragoş Manta)(chestia asta e în continuare lipsită de umor, deşi a fost inventată acum 11 ani, când Gogu Kaizer era în liceu cu Dragoş). Da, exact cum arunca Xena cu cerculeţul ăla în 10 indivizi, îi făcea knock-out pe toţi şi apoi prindea cerculeţul de parcă i-l arunca cineva din platou, exact aşa o să arunce şi Gogu Kaizer cu steluţe. Momentan se antrenează cu steluţe de hârtie (reciclabilă, *făcutcuochiul*). Dar în loc să înveţe cum să arunce steluţa cu manta, el încearcă să facă o steluţă într-o steluţă într-o steluţă, că a văzut Inception.

Cea mai epică bătălie pe care o va da Gogu Kaizer în calitate de ninja va fi cu un jedi (de-ăla veritabil, din Războiul Stelelor, cu sabie laser şi cu păr pe faţă). O să fie o provocare, pentru că legile jedi zic că "you cannot force choke what you cannot see". Deci Gogu Kaizer o să fie safe. Dar şi jedi-ul (din nou, ?) va putea să oprească steluţele ninja, pentru că el ştie când alea vin spre el. Deci o să fie o lălăială de juma' de zi, pentru că niciunul nu-l va putea lovi pe celălalt, dar epică.

PS: Repede, care e pluralul de la "ninja"? Un ninja, doi ninji? M?
PS2 (cu o voce serioasă): Motivul pentru care Gogu Kaizer n-a mai prestat pe aici e că s-au angajat vreo trei tipe la Marketing sau la ce e acolo la etajul ăla şi e uber greu să fii stalker la trei tipe în acelaşi timp :<

Până diseară, las şi eu astea aici:

Scott Pilgrim vs. The Matrix

Dragă Gogule, Hannah Montana e o vedetă – o cântăreaţă adolescentă ce devine idolul tuturor adolescenţilor şi nu numai. Dar de fapt, dincolo de imaginea construită, e o liceancă la fel ca oricare alta. Acesta e personajul devenit “celebru” datorită unui serial pentru adolescenţi şi transformat în 2009 într-un lung-metraj produs de Disney.

În acest film, văzut recent, Hannah Montana părăseşte oraşul şi ajunge la ţară – în Crowley Corners, Tennessee – la bunica. Aici va trebui să uite de vedetisme şi să redevină fata normală – Miley Stewart. Dar pe lângă dragostea unui cowboy, apare şi un pericol: globalizarea – de fapt, construirea unui mol – ameninţă să distrugă “tradiţia” rustică şi “adevarată” a satului. Singura salvare este un concert care să aducă fonduri.

Iat-o deci pe Miley Stewart trebuind să redevină Hannah Montana pentru binele satului. Şi, împărţită între cele două personalităţi – adolescenta îndrăgostită de la ţară versus multiubita multcelebra vedetă –, chiar în mijlocul concertului, fata se decide să renunţe la imaginea de vedetă.

Io am văzut asta aşa: lumea normală, tradiţională e reprezentată de viaţa de la ţară – oameni simpli, viaţă simplă, oază de linişte, normalitate etc. Lumea cosmetizată e reprezentată de viaţa de pe scenă – oameni nebuni, cool, care se bat în magazine pentru o pereche de pantofi, o lume de smacuri şi imagini superficiale.

Ei bine, când fata vrea să renunţe la această viaţă superficială, de vedetă, în toată stupoarea dimprejur doar o fetiţă prinde glas, la fel ca acel copil din povestea lui Andersen care vede că împăratul e gol. Însă aici e total invers: fetiţa nu mai vrea adevărul, ci vrea falsul, imaginea, vedetismele – întoarcerea Hannei Montana.

De unde rezultă, dragă Gogu Kaizer, că dacă şi copiii au ales superficialităţile societăţii noastre hiperurbane, speranţa reîntoarcerii la o viaţă “mai normală” e dusă iremediabil.

Welcome to Disney World!

Trailer:

Ca un cetăţean cumsecade cum e, Gogu Kaizer şi-a luat nişte concediu. La momentul la care postul ăsta apare pe blog (au băgat ăştia de la blogspot treaba cu programat articole, iar Gogu Kaizer abuzează de ea), nemernicul e pe plajă, pe undeva, făcând nişte "hello, ladies, you come here often *wink*wink*?"

Mâine ar mai trebui să apară un articol pe aici şi, dacă Gogu Kaizer învaţă cum să facă pluta, probabil se va şi întoarce din concediu să-l citească.

SWANDIVE! (98% şanse să facă exact asta în momentul în care voi citiţi fraza asta)

Prefaţă
În urmă cu vreo săptămână, coboram dintr-un microbuz şi mă îndreptam spre casă. Veneam de la Piatra Neamţ, unde petrecusem un weekend meseriaş alături de nişte oameni meseriaşi. Lista cu oamenii meseriaşi: Adrian Ciubotaru, Anne-Marie, Toma Alim Nicolau, Claudia Tocilă, Miruna Siminel, Ileana Ghiţă, Andreea Burlacu, Alina Constantinescu, Cristiana Andrei, Roxana Farca şi Alex Farca, Petra, Alex Negrea, Dragoş Butuzea, Gabi Macovei, Andu, Marian Vulupe, Cristina Hurdubaia şi Cătălin Georgescu.

Capitolul 1 - Piatra Neamţ
Contrar opiniei publice, şi la Piatra Neamţ e cald. Dar conform opiniei publice, ştrandul rezolvă relaxat problema. N-o să refuz niciodată o plimbare cu telegondola şi în niciun caz un CovriKing (de ce dracu' nu sunt şi în Bucureşti?). Cred că m-am obişnuit prea mult cu agitaţia din Bucureşti, pentru că Piatra Neamţ mi s-a părut un oraş calm şi liniştit (cu toate că helloladieshowareyoufantastic în toate direcţiile).

Capitolul 2 - Lecturi Urbane
E foarte tare cât de subiectiv poate fi timpul uneori. M-am aşezat să citesc şi, cinci minute mai târziu, am fost anunţat că "gata, hai acasă". Iniţial, am fost tentat să fac brigadă şi să sar la bătaie, dar în drum spre locul de scandal m-am uitat la ceas. Trecuseră două ore.
La lecturile de la Piatra Neamţ n-au venit doar tineri. Erau majoritari, într-adevăr, dar nu erau doar ei acolo. Un bătrân a întrebat, după ce a luat o carte, unde o returnează după ce o termină şi i-a surâs ideea de a o da mai departe după ce o termină. Un el şi o ea întrebau unde pot dona cărţi pentru următoarele ediţii. O doamnă la vârsta a treia se aşezase să citească pe o bancă, lângă un puştan tuns scurt, care purta ochelari de soare şi care anima alene un skateboard cu piciorul stâng.
Fiecare om vede altfel Lecturile Urbane. Şi fiecare înţelege altceva. Una e să fii acolo cu toţi oamenii ăia şi să ştii de ce eşti acolo şi alta e să încerci să surprinzi toată faza în cuvinte sau imagini.
 
Capitolul 3 - Moineşti
O să-mi iau nişte înjurături, dar mie, din toată excursia, mi-a plăcut cel mai mult Moineştiul. Mi-a plăcut pentru că am ajuns să văd trecutul unui om pe care îl cunosc, să văd ce reprezintă acel loc pentru el şi cât de mult impact a avut în viaţa lui. Am văzut ce numeşte el "acasă" şi am văzut cât de mult s-a distanţat de strada, curtea, mansarda în care a copilărit. Şi mi-a plăcut pentru că întotdeauna asociez locurile cu oamenii.

Postfaţă
A trecut o săptămână de la Lecturi Urbane Piatra Neamţ şi "the butterfly effect" continuă şi acum. Petrom, Paralela 45 şi Primăria Piatra Neamţ au rulat fin în toată povestea. O poveste pe care, la o săptămână după ce a încheiat un alt capitol al existenţei sale, mi-o amintesc de parcă s-ar fi terminat azi.

Băieţii de la FTR.ro au băgat pe blog discuţia pe care au avut-o cu Gogu Kaizer la Cluj. Acuma, Gogu Kaizer a încercat el să fie serios şi alea alea, că nah, da' nu e sigur că i-a reuşit. Dar zic, ca să n-o lungim, na despre filmuleţul cu mecla lui Gogu Kaizer:

De vreo câteva zile, Scorpy e în concediu, drept pentru care a zis să meargă acele câteva zile la mă pe acasă. În consecinţă, Gogu Kaizer a rămas de capul lui, liber la destrăbălat corect şi conform instrucţiunilor cu bagaboante. Faza nasoală e că asta se întâmplă fix în perioada asta, când Starcraft 2 e instalat pe calculatorul lui, deci nah, priorităţile sunt oarecum stabilite.

Problema e alta. Gogu Kaizer stă la etajul 9. Tot Gogu Kaizer nu se înţelege bine cu înălţimea (îl ia ameţeala chiar şi când se ridică pe vârfuri). Acelaşi Gogu Kaizer a trebuit să dea o fugă pe balcon, să repare nuştiucedracu' la geamurile alea, pentru că bătea vântul şi îi arunca jaluzelele în creieri când se juca el cu spume (am stabilit mai sus cât de mega important era pentru fraier el să se joace). Chestiile alea erau undeva la înălţime, pe exteriorul balconului, deci Gogu Kaizer a trebuit să facă nişte alpinism până acolo şi să se spânzure bine cu nişte şosete sfoară de ceva solid. După ce a leşinat de vreo patru ori pentru că se tot uita în jos când căuta patentul, a reuşit să le repare. Geamurile erau ca şi ieşite din garanţie, iar Gogu Kaizer, deşi mândru de realizarea lui, era ca şi ieşit de la reanimare.

La două minute după faza asta s-a oprit vântul. Asta a făcut ca toată distracţia de mai sus să devină nulă, pentru că timpul mega preţios pe care îl putea folosi la jucat Starcraft 2 a devenit timp pierdut. Partea bună e că a învăţat ceva din chestia asta: data viitoare va alege varianta cu bagaboantele :<

Care n-a plecat încă în concediu, dar ar vrea, ar face bine să verifice asta afară: băieţii de la Eximtur oferă o reducere de 100 de lei primelor 5 persoane care vor comanda online o excursie de la ei şi care vor folosi codul acesta: GOGUKAIZER-EXIMTUR. Codul poate fi folosit o singură dată, zic.

Aşa că dipstracţie plăcută şi vedeţi ce poze compromiţătoare faceţi pe unde vă duceţi (de preferabil să fie cu gagici, kthx ^_^).

Weekend-ul epic a fost uber epic! După cum povestea zilele trecute, Gogu Kaizer a prestat despre o vizită la Cluj, care a decurs cam aşa:

Vineri dimineaţa, după ce a căscat ochii pe la 6 fără ceva (ochii erau în curs de căscare, deci Gogu Kaizer n-a reţinut ora exactă), Gogu Kaizer s-a trezit că era într-un avion spre Timişoara, alături de Adrian Ciubotaru (care îi povestea unei stewardese despre Lecturi Urbane), Andreea Burlacu (helloladieshowareyoufantastic!), Alex Negrea şi Corina Georgescu. După ce a renunţat să mai afle cum a ajuns acolo (îşi amintea doar că a sărit din mers într-un taxi), şi-a savurat frica de înălţime uitându-se pe geam şi întrebându-se cât fac 5x3.

Drumul până la Timişoara a durat cam cât face Gogu Kaizer în fiecare zi până la serviciu. Dacă nu mai puţin. Acolo au dat "join game" Nebuloasa (pup, te!) şi, teh one and only, The Carcalac (adică Raul)(despre care legenda spune că ar fi un mafiot italian)(şi care, pe toată durata vizitei, îi amintea lui Gogu Kaizer să bea bere când spunea bălării; aplicând de câteva ori regula de trei simplă, rezultă că Gogu Kaizer spune multe bălării). După o cafea la o terasă şi o bălăceală la un ştrand (unde se făcea o grămadă topless, frate)(wink, wink)(atâtea ţâţe la un loc nu vezi decât în filme sau doar dacă eşti norocos)(sau cu capul pe umeri, frumuşel, curat, inteligent şi citit), gaşca s-a mobilizat către Cluj (serios, o juma' de oră Timişoara - Cluj?).

La Cluj, au dat peste Andrei Crivăţ şi Miruna, care întâmpinau trupa de parcă ar fi fost nuntaşi. S-au cazat la West City Hotel, unde Gogu Kaizer s-a simţit în elementul lui. La ceva timp, şi-au făcut apariţia şi Carmen şi Makavelis (separat, da? să ne fie clar, zic). Seara au petrecut-o la hotel, unde Crivăţul a prestat despre cele promise în postul trecut (că altfel îl alergau toţi prin parcare, iar lui nu-i place să alerge)(decât cu maşina) şi unde şi-a făcut apariţia ghidul excursiei, dl. Nimsoc Narodut. Noaptea s-a încheiat undeva târziu, după multe beri şi multe hohote de râs.

Sâmbătă a fost ziua plimbărilor. Găştii i s-a alăturat Dan de la Vinsieu.ro, după care s-a mers la Bastionul Croitorilor, la Biserica Reformată, la Biserica Piaristilor, la Biserica Sf. Mihail şi, unde i-a plăcut lui Gogu Kaizer cel mai mult, la Grădina Botanică. Gogu Kaizer fusese la cea din Bucureşti cu vreo două luni înainte şi, având memoria oarecum la îndemână, n-a putut să nu facă grămezi de comparaţii la fiecare cinci minute. Toate erau, desigur, în favoarea celei din Cluj, care câştigă detaşat şi fără drept de apel dacă ar fi să se ia la bătaie cu cea din Bucureşti. Piaţa Unirii şi Piaţa Muzeului au fost alte două locuri de mare efect, la care Bucureştiul ar trebui să dea copy-paste. Plimbările s-au finalizat cu nişte cico pe la terase din diverse părţi ale oraşului. Cosmin a fost un ghid excelent, plin de energie şi tot timpul pe fază.

Ziua s-a încheiat în Irish Music & Pub, ale cărui sandvişuri sunt faimoase în toată ţara (O'Felie ftw!)(ar trebui să facă livrări şi în Bucureşti)(măcar pe sistemul studenţesc, în care aşteptai la gară pachetul trimis de părinţi), unde Gogu Kaizer a învăţat să joace fusball (pentru a şaptea oară) şi a fost unul din căştigătorii concursului "Sunt 4 pahare, în care e Cola şi în care e Pepsi?". Apoi, într-o companie irepetabilă, Gogu Kaizer a trecut prin Zorki (unde s-a întâlnit random cu Tibi Neag), după care a descoperit că îi place foarte mult ciocolata caldă din Enigma.

Pentru că toate lucrurile bune au buton de pauză, duminică a fost ziua în care am zis "băi, hai pa" Clujului, dar nu înainte de a savura o cafea în aceeaşi companie irepetabilă :) A fost un weekend superb, petrecut alături de oameni superbi într-un oraş superb. Dincolo de străzi, de clădiri şi de istorie sunt oamenii care îl fac să fie ceea ce este. Eu mă bucur că am avut ocazia să cunosc oraşul (atât cât l-am cunoscut) din toate aceste puncte de vedere. Ştiu că nici Clujul nu e perfect (nimic nu poate fi), dar la două minute după ce m-am urcat în tren, voiam să trag semnalul de alarmă, să cobor şi să mai stau două zile. Na, nu e vina mea că mi-a plăcut.

Vinovaţii pentru toată chestia asta au fost West City Hotel, Blogdeturism, Carpatair, FTR.ro, VinSiEu.ro şi Eximtur.

PS1: Cu ocazia asta, Gogu Kaizer a schimbat două vorbe şi cu Groparul, care tocmai pleca în concediu, şi cu TVdeceii (Zicu are un mod mai neortodox de a saluta lumea, lol).
PS2: "Câinele ăla e atât de mic încât poate să intre în tine şi să te muşte din interior" (referindu-se la un câine de 10/10/10 cm) sau "Imaginează-ţi un om căruia i-a fost instalat Windows-ul de 7 ori, instalat Mac OS-ul de 5 ori, apoi reinstalat Windows-ul peste Mac OS" (referindu-se la o persoană din peisajul monden). Vorbele îi aparţin lui Cosmin, lol (trebuiau notate undeva, zic).

Pentru a muşamaliza faptul că a uitat de ziua lui, ziua lui, ziua blogului, Gogu Kaizer s-a întors în timp şi a scris postul ăsta în care suflă în cele patru lumânări de pe un tort imaginar. Ceea ce e puţin dubios, pentru că dacă s-a întors în timp şi a scris articolul, înseamnă că n-a uitat de ziua blogului, deci nu mai avea niciun motiv să se întoarcă în trecut şi să-l scrie. Şi dacă nu s-a întors să-l scrie, rezultă clar că a uitat de ziua lui, deci s-a întors să-l scrie, ca să nu se prindă nimeni că e dus cu pluta şi a uitat. Iar dacă s-a întors să-l scrie...

Gogu Kaizer inimă paradoxurile temporale o_O

De parcă s-ar simţi în vreun fel, Gogu Kaizer o să fie plecat câteva zile de pe interneţi. Mai exact, o să facă scandal prin Cluj, pentru că o să-l viziteze vreo trei zile, aşa. Toată manevra la invitaţia lui Andrei Crivăţ, în cinstea căruia Gogu Kaizer o să stea nemâncat vreo două zile, să-i facă pagubă (s-a lăudat că o să presteze nişte pui a la Bresse şi nişte brownies). Andrei Crivăţ a organizat treaba asta alături de West City Hotel şi Blogdeturism, deci o să fie cam greu pentru Gogu Kaizer să dea damage în trei părţi.

În rest, Carpatair, FTR.ro, VinSiEu.ro şi Eximtur se vor asigura că Gogu Kaizer şi restul găştii se vor destrăb comporta cumsecade. Asta înseamnă că Gogu Kaizer o să cam zboare puţin cu avionul, de care cam are fobie (mna, el are fobie de orice înălţime mai mare de 8 centimetri)(de la 8 în sus îi vine ameţeală şi leşină ca o fetiţă de 5 ani adoarme, chestie care dăunează grav danturii).

Ok, păi ne vedem luni, cred.

Pentru cei care încă n-au habar, una din cele mai tari reclame evăr: