Regele Guţă al Infinitulea se aşeză mai confortabil pe tronul de la Guccea şi începu să-şi răsucească mustaţa, aşteptând ca Uber Kaizer să îl roage să continue. Se mândrea că lăsase situaţia într-un suspans inimaginabil de terifiant, aşa că savura momentul. Privind în ciorbă, Uber Kaizer îl întrebă:
- Băi, eşti copac? Burta asta din ciorbă îmi digeră zeama din farfurie? Cine a făcut-o, frate? Voi aşa mâncaţi de obicei? Dublu ve te fe, frate?
- Ce zici, patroan€? Nu-ţi place ciorba? Fhă, Ando Adamo, ce ciorbă i-ai adus ăstuia?

Ando Adamo dădu buzna în sală cârâind, ţinându-şi creierii între palme şi trăgându-şi de faţă în jos total degeaba, că oricum nu mai rezolva nimic:
- Hraolo, i-am dat ciorbă de-aia bună! De-aia de-am făcut azi! Eartă-mă, Mă, Riata! Măria Ta, adică. Eartă-mă!
- Huai, să nebunească anturajul meu, eşti cea mai de geaba la casa omului! Păi cum să dai, fhă, ciorbă de-aia bună la străini, te-ai cretinizat la cap? De câte ori ţe-am zis să nu faci asta, m?
- Bă, Infinitule al Guţăulea, interveni Uber Kaizer, ăsta, adică Guţă al Infinitulea, zic, las-o naibilui de ciorbă, că oricum nu mâncam, că mi-era scârbă. Deci relax.
- Ia uite la el, ce să zic, îi era scârbă. Ce, mă, crezi că mâncarea noastră e... cum crezi, mă, că e mâncarea noastră? Nu e îndeajuns de bună pentru tine, este?
- Mă, da, dar asta în al doilea rând. Mi se tăiase de când a apărut Ando Adamo asta prima dată.
- De ce, mă, ce-are? Ce nu-ţi convine la ea, mă?
- E dezbrăcată, prietene. Şi cred că alea 75 de kilograme în plus peste limita bunului simţ îs cam inestetice. Părerea mea, zic.
- A, m, da, cam ai dreptate, adică la fel zicem şi noi. În fine, să încheiem şi să nu mai vorbim niciodată despre Incidentul Ciorba, k?
- K.

Însoţiţi de BGScorsezeul care l-a adus pe Uber Kaizer, cei doi porniră către Sala cea Mare a Muzicii Originale. Pe drum, Regele Guţă al Infinitulea continuă:
- Aşa, mă, ziceam de efectul secundar. Băi, scurt şi la obiect, problema e că femeile de pe Lună au început să se îngraşe grav. Adică nah, ai văzut-o şi tu pe Ando Adamo fă. Fără "fă". Obişnuinţa. Aşa.
- Păi stai, mă, asta e problemă? Din câte ştiu eu, femeile voastre sunt grase by default, că nah, sunt pirande sau cum se numesc...
- Lasă-le, me$erie, pe-alea. Eu vorbesc de alealalte.
- Care, mă?
- Aolo, alea care apar în videoclipuri, baro$$ane.

Regele Guţă se apropie de Uber Kaizer, vorbindu-i astfel încât să nu fie auzit de BGScorseze ăla.
- Mă, n-are cine să mai apare în videoclipele noastre, mă-nţelegi? Îţi zic un secret: alea din videoclipe nu sunt gagicile noastre, sunt angajate, să ştii. Dacă alea se îngraşă, n-o să mai avem fetiţe care să dea din motoare. Adică o să avem, dar vor avea nişte motoare de tractor, mă-nţelegi? Asta e mai mult decât o tragedie pentru societatea şi cultura lunară.
- Ştii că se zice "videoclipuri", nu? Zi-mi că ştii, ca să nu râd singur p-aici.
- Nu se zice, mă, "videoclipuri", ce-ai, eşti invidios?
- Bă, dexonline.ro. Serios.
- Da, mă, bine, ortograficule care eşti tu. Ideea e că asta o să afecteze şi Pământul. Şi nu cred că o să-ţi convină, mhehheh.
- Ete, fleoşc. Nouă nu ne trebuie gagici care să dea din motoare, mă.
- Nu la asta mă refeream.
- A...
- Bon, acuma că am discutat, hai să ţi-l prezint pe agentu' nostru cel mai de valoare care te va ajuta în chestia asta.
- Bă, sincer, e mai bine să lucrez sing...
- Baliverne! Băiatu' e priceput, e eminent, respectuos, original, umil, muncitor - o să-ţi fie de ajutor, îţi zic eu.

Până să mai scoată Uber Kaizer un cuvânt, Regele Guţă al Infinitulea deschise uşile. În Sala cea Mare a Muzicii Originale, aşezat la un birou poleit cu aur original şi ieftin, stătea nimeni altul decât singurul om despre care Uber Kaizer credea că istoria l-a uitat.


În episodul următor din Uber Kaizer, Căpitan Stelar...

- Hai, frate, mă laşi? Cum naiba?
- Cercetătorii noştri s-au infiltrat pe Pământ şi s-au întors cu o mostră de ADN. Eram disperaţi, nu ştiam ce să facem, l-am clonat...
- Băi, ţie nu ţi se pare cam ironic să te afli în sala asta?
- Nu, mie nu mi se pare destul de ironic să mă aflu în sala asta.
- Da, deci nu te-ai lăsat de vechile obiceiuri.
- Hehe, de vechile obiceiuri nu m-am lăsat, aşa e.
- Trebuie să mănânci neapărat? Adică ţi-e atât de foame?
- Tu ai văzut cum arată ciorba aia de burtă? Tu poţi să mănânci aşa ceva?
- Meh, m-am cam obişnuit cu ea... Am încercat să fac şi eu o dată la fel, dar nu mi-a reuşit...
- Lol, nu putem să spunem la fel şi despre serviciul tău, nu-i aşa?