Mă numesc Cornel Redundanţiu, am 23 de ani şi sunt liber profesionist. Am terminat Colegiul Naţional "Cocalarus Inevitabilus" din Băiplămân, apoi am urmat studiile Facultăţii de Drept, Cinstit şi Şukar. Am absolvit în promoţia de acum doi ani, la clasa doamnei Nicu Gingie.
În urmă cu două zile am avut o revelaţie, care mi-a venit mie în urma unui vis pe care l-am visat în timp ce dormeam şi în care apăream eu şi cu Titi Păstrămel. Se făcea că am ieşit noi seara la plimbare cu scuterele şi Titi a rămas fără gaz, mă-nţelegi? Eram aproape de un LukOil, aşa că am zis să fiu băiat de treabă şi să dau o fugă să-i iau omului doi-trei litri acolo, să aibe să ajungă acasă. La benzinărie, am luat eu o sticlă de Pecsi goală şi am umplut-o cu benzină. Revelaţia a venit când eu m-am dus la blonda aia de la casă ca să îi plătesc benzina.
Am ajuns la casă, am băgat mâna în buzunar să scot banu' şi m-am umplut de stupoare d-aia de vezi numai la televizor, în filme. În buzunar aveam doar vreo 4.000 de euro. Să leşin, nu alta. Parcă îmi pusese cineva gheaţă la inimă. Era cât p-aci să-mi scape sticla de Pecsi din mână. Tocmai mă făcusem de ruşine pe mine. Blonda aia de la casă sigur a zis că sunt un distrus, ceva, mă gândeam eu. Dintr-o dată, m-a izbit ideea: de ce am eu atât de puţini bani în buzunare? Şi m-am uitat la ce eram îmbrăcat: eram îmbrăcat cu pantalonii de pijama! Şi eu, prostu', uitasem să las seara, înainte de culcare, mai mulţi bani în buzunare, că poate o să am nevoie printr-un vis de parai şi na, să am la mine...
M-am trezit ţipând în timp ce transpiram sau transpirând în timp ce ţipam, nu mai ţin minte exact care a fost prima. Însă atunci m-a izbit revelaţia, exact aia pe care vreau să o împart eu şi cu voi: niciodată să n-ai încredere în blonde, că te face din priviri. Mai ales din privirile ei. M-am dus la Titi să-l întreb de ce a rămas fără gaz la scuter în visul meu şi mi-a zis că îi împrumutase pantalonii de pijama lu' ta-su, că-şi rupsese ăla izmenele. Şi d-asta n-a avut fraierul bani să bage gaz la scuter. L-am bătut. Păi din cauza lui să mă fac eu de râs în visul meu?
Fragmentul este extras, la îndemnul lui UberKaizer, din manualul de Limba şi Literatura Aia pentru clasa a XVII-a, capitolul 16: Cele 4 chestii fundamentale cu privire la blonde, de Cocalarul Anonim. Manualul a fost publicat în anul 3802, la Editura De Lângă Primărie Cu Pereţi Naşpa.
Bai, esti diliu, am ras juma' de ora prin birou..
ReplyDeleteViitorul cu cocalari e naşpa. Bine că e ficţiune ce scrie mai sus. E ficţiune, nu?
ReplyDeletedon't worry, there's no sugar ^_^
ReplyDeleteplus ca inca nu am ajuns la partea in care mor toti cocalarii subit, instant si dureros
Nu cred ca e fictiune. Cred ca e un documentar.
ReplyDeletegenial:))
ReplyDeletedaca moare ("moare" ba analfabetismule care esti) toti cocalarii mai ma uit la blogu tau care este.
ReplyDeletece dreacu, asea am ajuns?
trist, maică, trist.
ReplyDeletehahahahha,funny,nici macar nu ma mai gadesc c`o sa pic bacu`!btw,cineva ar cam trebui sa se gandeasca macar nitel la conditia elevului de clasa a12-a,care mai da si nenorocirea aia de bac!BLESTEME!
ReplyDeleteBravo Googule
ReplyDelete