Un eşec, doi eşeci

Conform unor studii, gluma de mai jos este cea mai slabă glumă de 1 aprilie făcută vreodată. Nunu, stai, nici măcar nu poate fi calificată drept glumă. Sau păcăleală.

E atât de slabă încât nici ăla care a făcut-o n-a râs la ea. Şi asta e condiţia principală la o glumă - trebuie să i se pară amuzantă măcar ăluia care o face (indiferent că e după 0 sau mai multe beri). E atât de slabă încât, după ce am citit-o, am vrut să mă clonez ca să pot să îmi dau palme singur (na aici dilemă - dacă te baţi cu clona ta, înseamnă că te baţi singur?). Şi e atât de slabă încât a trebuit să-mi dau şpagă (eu mie însumi, astea) să nu fac mişto de mine.

Singura scuză plauzibilă e că era dimineaţă şi nu-mi băusem cafeaua. Mâine seară o să trec prin Unirii, o să-mi fac o ştampilă cu "FAIL" (u, sau cu "eşec")(e 20 de RON, lol) şi o să umblu prin oraş cu ea, ştampilându-mă la fiecare semafor. Dacă nu găsesc semafoare multe, mă opresc la unul din ele şi traversez pe-acolo de multe ori.