Spune pe bune

Gogu Kaizer a dictat: reclamele la Sprite sunt bestiale. Il amuza pe Gogu Kaizer. Cea mai tare este cea care incepe intr-o cantina studenteasca (presupunerea lui Gogu Kaizer - a se observa dispunerea meselor, varsta clientilor si modul de selectie a mancarii) si are ca personaj tinta un "disperat" . In momentul in care este apelat cu un simplu si ironic "Hei, sefu'!", respectivul este adus in prim-plan si isi pune mecla de om capiu, care habar n-are pe ce lume traieste, dar atent, ca sa priceapa mesajul:



Gogu Kaizer se cracaneaza de ras de fiecare data cand vede reclama:



"Disperatul" este de departe cel mai reprezentativ mascul al speciei umane. Gogu Kaizer crede ca omu' e plin de bani la momentul actual (pentru ca e faimos) si ca are cel putin 4 gagici. E imposibil ca, in urma vizionarii reclamei, sa nu fie considerat frumos de catre cine stie ce veverite din satul Slobozeşti, din Muntii Apuseni, cam pe la cota 1232, care au si format un fan-club si caruia i-au si dedicat deja o pagina web. Probabil ii scriu in fiecare zi ca il adora, iar el, ca sa nu dea impresia ca e intr-adevar disperat, le lasa sa astepte cu sufletul la gura si nu le raspunde decat dupa cateva zile si le promite ca va veni in vizita la ele. Si iar le face sa astepte, de data asta saptamani bune, pentru ca, din nou, sa nu care cumva sa creada ele ca el e disperat. Iar cand se hotaraste sa plece si, intr-un sfarsit, ajunge in Slobozeşti, constata stupefiat ca veveritele respective au 20 de ani impreuna. Ce ramane de facut? Ramane sa le creasca si sa le mentina credinta ca e frumos/zeu/viril, ca alta sansa n-are. De fapt, el spera ca veveritele care au aparut alaturi de el in reclama respectiva sa nu fie superficiale sau materialiste, ci sa fie impresionate de modul de gandire al unui barbat. A incercat sa se uneasca cu ele in vederea copularii, dar s-a izbit furtunos de fiecare data de inspaimantatorul refuz: "Imi pare rau, nu esti genul meu". Asta e.

Cel putin, omu' ar trebui sa fie mandru ca il amuza pe Gogu Kaizer.