Aşchia nu sare departe de trunchi

Când Bătrânul Tom se uită la un film care i se pare cul, e cel mai captivat şi interesat de respectivul film. Practic, ce se întâmplă în acele momente poate fi descris în felul următor:

• Indiferent dacă prinde filmul de la început sau nu, Bătrânul Tom îi acordă 5-6 minute de atenţie. Dacă acţiunea i se pare culăreanu, rămâne atent în continuare, dar cu telecomanda în mână şi cu degetul pregătit să apese butonul de "next".
• Dacă filmul e într-adevăr culăreanu, lasă uşor telecomanda din mână şi se aşează mai bine în fotoliu. 
• Pe măsură ce continuă să fie atent la film, Bătrânul Tom începe să piardă din ce în ce mai mult percepţia asupra mediului înconjurător.
• În final, ajunge la momentul în care intră în transă, adică stă nemişcat, clipeşte rar şi nu vede decât filmul.

Din acel moment, singurul lucru care îl poate aduce înapoi la realitate pe Bătrânul Tom e pauza publicitară, pe care întotdeauna o întâmpină cu mii de gânduri bune, urări ce implică frigidere exagerat umplute cu nişte carne şi scenarii morbide cu mult sânge în care angajaţii posturilor de televiziune sunt actorii principali. Bine, când pauza publicitară se termină, Bătrânul Tom reintră în transă destul de rapid. E ca şi cum ar avea un buton pe care îl apasă şi pow! e în transă. Atât de rapid reintră.

Şi acum ajung la ce voiam să spun. Încă din fragedă pruncie [mai exact, de când video player-ul a intrat pe felie şi Bătrânul Tom avea sesiuni de urmărit filme pe bandă rulantă], Gogu Kaizer a remarcat că momentele de transă ale Bătrânului Tom sunt nişte resurse excelente de a obţine chestii. A început prin a-i cere bani de gumă Turbo. A continuat prin a-i da să semneze carnetul de note. A mers mai departe prin a-i cere cheile de la maşină în fiecare sâmbătă seara. Şi a triumfat prin a se întoarce câteodată să-i ceară bani de benzină.

Iar acum ajung la ce voiam să spun de fapt. Gogu Kaizer a descoperit cu multe kilograme de stupoare că toată chestia asta e ereditară. Pentru că, desigur, Bătrânul Tom e tacsu' lui Gogu Kaizer şi Gogu Kaizer seamănă foarte mult cu Bătrânul Tom. De-asta Gogu Kaizer a rămas puţin şocat când a aflat că a fost de acord să meargă la cumpărături în hyper-market la 23:30, că e ok ca fracsu' să zdrăngăne chitara sâmbăta dimineaţa, că e safe ca nişte săndăluţe [opinci, acşuali] să coste 300 de RON sau că peretele ăla ar arăta mai bine dacă ar fi distrus.

Partea cea mai dampulea din toată chestia e că încă nu ştie dacă bălăria asta e contagioasă sau nu. Până acum, horoscopul, spiritele şi agrafa aia de Help din Word spun că nu ar fi, dar Gogu Kaizer nu şi-a pierdut speranţa.