Cum să îi spui unui coleg de serviciu că pute

Ştii colegul ăla care stă la câteva birouri de tine şi care, atunci când vine vara, îţi violează brutal simţul olfactiv? Ăla, mă, care are o aură specială în jurul lui, aură în care tot ce intră, deşi nu moare, se transformă într-o abominaţie fără suflet, fără vise, fără sens în viaţă. Tot ce rămâne e doar o umbră palidă a ceea ce a fost, fără nicio şansă de a reveni printre cei vii.

Hai că l-ai identificat, ăla e. Ai vrea să-i spui că îţi ucide însăşi dorinţa de a trăi, dar pe cât de mult ai vrea să faci asta, pe-atât de mult ţi-e jenă şi nu ştii de ce. Nu sunteţi atât de buni prieteni încât să-i zici direct că "bă, miroşi dubios". Niciodată nu e atât de simplu. Dar ca să punem lucrurile în mişcare, Gogu Kaizer face cinste cu nişte metode oficiale de a-i spune acelui coleg că îţi zdrobeşte umanitatea cu super puterea lui de a emana chestii:

• Du-te noaptea la serviciu şi lasă-i pe birou o compilaţie cu "The best of Săpun şi Geld Eduş". Se găseşte la orice farmacie şi costă doar 19,99 RON (acum cu posibilitatea de a plăti în rate). Lasă-i şi un post-it pe care să scrie "Cu drag, de la Zâna Titi Măcelaru'. Foloseşte astea în fiecare zi, altfel îţi sparg faţa".
• Angajează o trupă de mariachi care să îi cânte în fiecare dimineaţă la 7:30 numai jingle-uri de la reclame la deodorante, parfumuri sau credite bancare (unele sunt chiar mişto şi n-au nicio vină).
• Lasă-i bileţele anonime pe birou în fiecare zi în care îi spui că "Dacă nu faci ceva în privinţa asta, o persoană dragă ţie va muri. Sau îţi sparg calculatorul şi nu mai ai pe ce să joci Solitaire". După asta, trimite-i prin poştă nişte scrisori nesemnate şi construite din litere tăiate din ziare în care să-i zici că "Viaţa mea depinde de tine. Deja a omorât doi dintre noi".
• Ai blog şi ştii că-ţi citeşte blogul? Perfect! Scrie un articol acolo intitulat "Cum să îi spui unui coleg de serviciu că pute" şi bagă câteva metode prin care se poate face asta. Nu ştiu, inventează şi tu pe loc nişte chestii. Eventual, printre ele, strecoară şi metoda asta, cu scrisul unui articol pe blog, să pară că e ceva scos din Inception. După aia fă un trollface.
• Invită-l la o petrecere, care de fapt e o petrecere surpriză pentru el. Şi care de fapt nu e petrecere, e mai mult o spălătorie auto unde ai închiriat o oră de stropit cu apă. Da, când apare, băieţii de la spălătorie vor arunca cu spumă pe el, iar tu îi vei rupe fâşul cu furtunul. Pow, headshot, problemă rezolvată!
• Metoda gentlemanului: îmbracă-te la costum, fumează o pipă şi abordează-l. Spune-i că "Stimabile coleg, mulţumită capacităţii mele de a recepţiona şi de a interpreta stimuli olfactivi cu ajutorul receptorilor chimici sau al celor olfactivi, mi-a fost adus la cunoştinţă că îţi dezlănţui puterea de a transforma spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea profesională într-un mediu ostil şi nefavorabil productivităţii. În calitate de cetăţean cu drepturi, îţi cer să încetezi. În caz contrar, pun controlorii RATB pe tine".
• Fură-i banii de mâncare în fiecare zi şi spune-i că îi vei returna la iarnă, când lumea poartă haine mai groase şi merită acei bani.
• Oferă-i mită. Na, asta e, aşa se rezolvă problemele în ţara asta :<
• Spune-i că a devenit ilegal să miroşi urât. Dacă nu se prinde, zi-i că tocmai a ieşit în afara legii şi că a devenit un infractor (această metodă a fost votată de către cititorii blogului Kaizer Gogu ca fiind "the most likely to succeed" metodă).
• Fă o petiţie pe Facebook şi invită-l să o semneze. Nu, stai, glumesc. Chestiile alea de pe Facebook sunt total inutile.
• Povesteşte în fiecare dimineaţă cât de nasol a fost drumul până la serviciu din cauza unuia din metrou care mirosea suspect de dubios şi afirmă de câteva ori că speri ca asta să nu se întâmple şi la serviciu. Niciodată. Doar că noi ştim că deja se întâmplă. Şi ştim cât de trist e :<

Şi lista poate continua, doar că mi s-a făcut lene şi mă bag să mă uit la Community. Desigur, dacă ştiţi şi alte metode, ar fi inuman din partea voastră să nu le împărtăşiţi cu restul lumii. Gândiţi-vă că suntem toţi fraţi de suferinţă (link la o postură dramatică).