Drumul spre serviciu

Drumul spre serviciu (sau spre şcoală, na) ar trebui să fie cea mai mare rutină a zilei. Indiferent cât faci pe drum, dacă n-ai o carte în care să beleşti ochii, un ceva pe care să joci un tetris sau o muzică în căşti, ajungi inevitabil să analizezi oamenii. Şi pentru că îi analizezi, automat îi şi judeci. Pentru că deh, natura umană îţi dă dreptul să judeci oamenii ăia din jurul tău prin prisma valorilor tale morale.

Acuma, că faci publică judecata aia e altă treabă, dar în momentele alea moarte din drumul spre serviciu ajungi să ai tot felul de gânduri (legate sau nu de ceilalţi oameni). Ceva de genul:

• Hm, cum ar fi să am super puteri? Da, să fiu Omul-Axiomă şi super puterea mea să fie că tot ce zic e o axiomă. Trebuie să-mi fac un "mental note" să caut pe interneţi toate axiomele din lume.
• Dacă eu mă uit la telefon, atunci şi telefonul se uită la mine, nu?
• Cine naiba e tipa aia care urlă la telefon că vrea să schimbe subiectul? Stai, ce i-a zis ăla? Lol, cică "domnişoară, auzi mai bine dacă ţipi?".
• Frate, cât poa' să bage ăla în el? E a treia merdenea pe care o face să dispară. Eah, iar i-a căzut brânză pe piept. Ăsta păstrează şi pentru mai târziu, clar.
• Cum arată tanti care zice că "atenţie, se închid uşile" şi "urmează staţia Peronni cu peron pe etichetă"?
• Băi, da' chiar, ce se întâmplă după ce mori? Sau nu, stai, că e prea dimineaţă pentru d-astea. Fock it.
• Nu cedez niciun loc, fock off.
• Uou, de ce naiba e nenea ăla atât de portocaliu. Oare dacă mănânci mulţi morcovi, te faci portocaliu? Asta să fie? Aaa, stai mă, poate e mandarinez de-ăla care stă pe la Ecuator. Ăia parcă sunt portocalii pe-acolo. Mental note: de căutat pe interneţi cum arată mandarinezii.
• Cum naiba are ăla două gulere la un singur tricou? Alo, domnu', nu ţi-e cald? Aolo, câte tone de parfum ţi-ai turnat pe meclă?
• Meh, uite-l pe tipul ăla de la serviciu cu care n-am vorbit decât de două ori de când am venit în firmă. Nu te uita spre el, că iar vine încoace şi iar o să fie un drum spre serviciu în "awkward silence". Pe scula lui Jupiter, m-a ginit! Îh, vine încoace. A, salut, mă, ce faci? Da, mi s-a părut mie că tu eşti, da' nah, stăteam jos şi era bine, lol. Da, spre muncă. Ce? Păi de când nu mai lucrezi la noi? De doi ani? Wtf? A, bine, ne mai auzim, baftă!
• Fock, n-am văzut niciodată într-un singur loc atâtea tipe care poartă pantaloni de pijamale, de-ăia bufanţi. Mă, astea se duc la o conferinţă a pantalonilor bufanţi.
• Bine că citeşte toată lumea Libertatea şi că mai aflu şi eu că Moni n-a mai vorbit cu Iri de o săptămână. Cine le sucombants de son merre mai e şi Borcea?
• De ce ar coborî cineva la Mihai Bravu? E în câmp, ce naiba faci în câmp?
• Frate, tipa aia nu se opreşte din ţipat la telefon. Nu-i expiră şi ei creditul?
• Rahat, trebuia să cobor la staţia anterioară...

 Chestiile astea dăunează grav stabilităţii mintale. Aşa că asiguraţi-vă că aveţi o carte, un tetris, un ceva la voi când plecaţi spre serviciu (sau spre şcoală, na). Sau puteţi să aşteptaţi să se inventeze teleportarea şi nu mai e nicio panică. Mental note: să inventez teleportarea.