Tuesday, December 23, 2008

Cum să cevaceva corect

Chestia asta e lege prin nuşce ţară:



E recomandabil să te uiţi la clipul ăsta de câte ori e nevoie, ca să te asiguri că înveţi cum se calcă, vorba 'ceea, corect (nu e obligatoriu să şi calci, ci doar să ştii cum se calcă). La fel de recomandabil e să-ţi sfătuieşti prietena să se uite la clipul ăsta până învaţă să calce corect (e obligatoriu ştie şi să şi). Nu că n-ar şti, dar în clipul ăsta se calcă perfect, iar ea clar n-a călcat perfect până acum şi n-ar strica să calce perfect.

Monday, December 22, 2008

Scurtă analiză deontologică a unei răceli

Lucruri pe care le poţi face mai bine când eşti răcit:
  • Să stai degeaba mai elegant decât ai sta în mod normal
  • Să zaci cu spume şi să nu-ţi pese că zaci cu spume mai înduioşător decât de obicei
  • Să nu duci gunoiul mai bine decât nu îl duci de felul tău
  • Să îţi numeri degetele de la mâini de mai multe ori decât ai făcut-o în toată viaţa ta
  • Să joci tetris invers şi să fii convins că nu îl joci invers, dar de fapt tu îl joci invers, pentru că eşti răcit şi de-asta crezi că e bine cum joci tu, deci clar joci mai bine tetris invers decât de obicei
  • Să crezi că stai întins în pat când eşti la metrou şi stai în picioare
  • Să nu ai simţul mirosului absolut deloc, deşi, paradoxal, singurul miros pe care poţi să-l simţi este cel de CD-uri. Totul miroase a CD-uri când eşti răcit
  • Să fii convins că eşti în concediu
  • Să fii în concediu
  • Să fii convins (tu, de felul tău, aşa)(e ca o chestie pe care o treci în CV - Calităţi: sunt perseverent, sunt perspicac, sunt dermatografic, sunt convins, sunt dator etc)
  • Să ai păr pe picioare mai bine decât ai în mod normal
  • Să scrii tâmpenii pe blog care n-au absolut nicio relevanţă şi care te vor face să te întrebi, când le vei citi ne-răcit, cam ce a vrut să spună autorul acolo
  • Să nu ştii cum să închei o listă cu lucruri pe care le faci mai bine când eşti răcit
  • Se te întrebi de ce toate punctele de mai sus încep cu "să"
  • Să uiţi ce vrei să mai spui
Gogu Kaizer a uitat ce voia să mai spună.

Friday, December 19, 2008

Şi a fost despre party

"Va reveni mâine cu amănunte", în limbaj kaizerian, înseamnă că timpul se măsoară altfel pe blogul ăsta, de unde rezultă că Gogu Kaizer e un leneş fără scrupule.

În altă ordine de idei, a fost gigea la party per total. Ca anul trecut, nişte frânturi vagi din ce se întâmpla pe acolo:
  • Club micuţ, lume destulă, locul de aruncat gecile/pufoaicele/izmenele/nădragii = pseudo-masa la care se instalase Gogu Kaizer cu un Dominus.
  • Pentru prima dată în viaţa lor, Aurel Manea şi Istvan Kovacs au fost la acelaşi party la care a fost şi Gogu Kaizer, care Gogu Kaizer se aştepta să-i vadă pe cei doi într-o altă ipostază decât cea de la serviciu, respectiv era curios cum arată cei doi când sunt beţi mangă/criţă/rangă/plop. Nu, nene, sunt la fel de aerieni după 800 de beri cum sunt după 0 beri. Uneori chiar mai coerenţi.
  • După câteva beri şi nişte Salitos, atmosfera a devenit mai culăreanul.
  • Ca şi MPopa, Terminatul danseaza divin. Atât de divin încât lui Gogu Kaizer îi crăpau pupilele de durere când îl avea în vizor.
  • Vlăduţ băga la toată lumea placa aia cu "Băi, nu vrei să te combini cu noi la o sticlă de whiskey? Nu-ţi place whiskey-ul? Atunci nu vrei să ne dai nouă banii care ne mai lipsesc să luăm o sticlă de whiskey? Dar de ce? A."
  • Izmene albe, ie mulată neagră, ochelari de soare constant peste ochi - era şi-unu' d-ăsta pe acolo, că nu se putea fără.
  • Fetele de la Market Survey nu s-au dezbrăcat nici de data asta. Din nou, n-a fost mare pierdere, pentru că toate fetele de la Market Survey care au mai rămas prin firmă sunt băieţi.
  • Anul ăsta nu s-a văzut picior de Viorel sau de Titi Cel Groaznic. În schimb, s-a ciocnit o bere cu Dixi, BLucaci, dl. Neamţul, Xenia, Killborn şi VRicean.
  • La câte linkuri au fost în postul ăsta, se poate spune că party-ul a fost un fel de întâlnire de bloggeri.
  • Erau mai puţini gamelofticieni decât ne-gamelofticieni, iar spre dezamăgirea lui Edy, mai toate tipele aveau prieteni.
Hai că gata.

    Thursday, December 18, 2008

    Da

    După ce a luat bătaie la funduleţ de la o gripă (plus un bitch slap, tot de la gripă) în mod repetat şi pervers, Gogu Kaizer a zis că e momentul să îşi revină şi să se ducă la party-ul Gameloft de diseară, unde va presta despre destrăbăl. Va reveni mâine cu amănunte.

    Monday, December 08, 2008

    Întrebarea zilei

    Urmăriţi clipul ăsta şi apoi răspundeţi corect la întrebarea "de dupe":



    Întrebarea "de dupe": de ce băiatul ăla care cântă nu are coaie? Ce-a făcut cu ele şi de ce? Asta cântă el acolo: "Unde-i basca mea de ploaie? Aolo, nu mai am coaie"?

    Pentru lămuriri extra, o altă variantă a melodiei (probabil mai live decât aceasta) se există aici. Melodia, de felul ei, sună chiar ok. Mai ok chiar şi decât asta. Doar că singura problemă e că băiatul ăla nu are coaie.

    Gogu Kaizer nu-şi cere scuze pentru limbajul vulgar prezent în acest post, chiar dacă Marius Moga s-ar putea simţi lezat de folosirea cuvântului "live" în cazul de faţă.

    Super ofertă

    Graţie lui Dalian, aflăm că românii de la Domo au o super ofertă:


    Pentru că acea cameră are o asemenea funcţie, Gogu Kaizer îşi va cumpăra vreo 5 bucăţi, să se lăfăie în upload-uri.

    Wednesday, December 03, 2008

    Genial, zic

    Primit de la Byubay pe messengereanu:

    Later edit: Pentru că tot zboară ăştia videoclipul de pe youtube, dar românii îl tot urcă la loc, trecem la varianta asta.

    Friday, November 28, 2008

    Link

    Deci care e treaba cu asta?

    Monday, November 24, 2008

    Dansez pentru supize

    Şi cum stătea Ştefan Bănică Jr. în pat, îmbrăcat în pijamale, seara, chiar înainte de culcare, îi aruncă o privire Andreei şi-i spune pe un ton grav:
    - Beibii, eu nu mai ştiu ce să mai fac cu emisiunea aia, beibii. Zău, parcă au început să scadă audienţele, uap şu arii arii. Ai vreo idee, mulţumesc foarte mult?

    Zâmbind apocaliptic, Zâna Supizelor se întoarce către Ştefan Bănică Jr., privindu-l părinteşte, însă având grijă să nu iasă din jumătatea ei de pat, respectiv partea cuibului. Îi spune oftând:
    - Ştefan, nu-i aşa că tu ai avut o emisiune în care se dansŞi nu-i aşa că simţi acum că parcă au început să scadă audienţeŞi nu-i aşa că vrei un sfEi bine, Ştefan, eu am o supiză pentru tine, Ştefan.

    Cu ochii-nlăcrimaţi şi abia stăpânindu-şi tremuratul buzei de jos, Ştefan reuşi să murmure prin partea stângă a gurii, "parkinsonind" din freză:
    - Beibii! Ştiam eu că nu mă laşi la greu, uap şu arii arii, beibii! Despre ce e vorba, mulţumesc, mulţumesc foarte mult?

    Gropiţele din obrajii Zânei i-au dat lui Ştefan de înţeles ceea ce urma să spună:
    - Ştefan! Tot ce trebuie să faci, pentru a creşte audienţa emisiunii, este să transformi "Dansez pentru mă-ta" în "Supize. STOP. Supize. STOP"!

    Copleşit de emoţie şi încovoiat de durere în pix, Ştefan rămase fără replică. Zâna, însă, îşi continuă ideea:
    - Ei bine, Ştefan, nu-i aşa, dacă reuşim să unim publicul meu cu publicul tău şi dacă tu faci nişte supize, supize în emisiunea ta, o să reuşesc în sfârşit să exist pe două posturi de televiziune în acelaşi timŞi apoi nimic nu mă va mai opri să fac supize peste supize peste supize!

    Amintindu-şi că Ştefan "Gelul e prietenul meu" Bănică Jr. e încă lângă ea, Zâna se corectă imediat:
    - Adică, Ştefan, ce vreau eu să spun, nu-i aşa, este că dacă emisiunea nu merge, fă rost de nişte rude din Canada şi prestează despre nişte supizGarantez public rural între 60 şi 108 ani.

    Uşor reticent şi realizând că a făcut o greşeală să-l imite pe Elvis toată viaţa lui, Ştefan Bănică Jr. încercă totuşi să iasă din afacerea care acum i se părea cam necurată:
    - Ştii, beibii, poate e doar un moment, poate audienţele vor reve...

    Furioasă, Zâna îl întrerupse făcând abuz de Caps Lock:
    - VEI FACE SUPIZE, SUPIZE ÎN EMISIUNEA TA ALTFEL NU MAI PUPI NIMIC PÂNĂ LA MENOPAUZĂ!

    O linişte rece se aşternea peste un Bucureşti întunecat. Undeva, într-o casă, o lumină difuză creiona la o fereastră o umbră dansând. Nu se auzea nicio muzică, ci doar un refren: "Te aştept aiiiiiici, este seara taaaaa, să dansez pentru tine, cu atâtea supize..."

    Concluzie: Andreea Marin e Darth Vader şi ştie jedi mind tricks şi force choke.

    Thursday, November 20, 2008

    Cel mai porc susţinut

    Sunt un porc si candidez la Parlamentare. Da, un porc adevarat. Sustinut de trupa Vama. Vreau s-ajung la guvernare sa ies din criza financiara ca mi-e greu cu banii.


    Sustin Porcu 
Parlamentar

    Gogu Kaizer lol'd.

    Sunday, November 16, 2008

    Evribodea in teh casa mare

    Dalian, care ştie el să scrie despre void main şi return 0, şi-a serbat aseară ziua de naştere. S-a lăsat cu grătar, cu bere multă, cu vin fiert (vin marca Gogu Kaizer, desigur, care e un super vin) şi cu popcorn. Ce-a învăţat Gogu Kaizer din destrăbălul de aseară:
    • Edy e un flauşat care se cară prea devreme de la petreceri
    • vinul fiert e ok şi fără scorţişoară
    • Dalian poate stinge artificii şi lumânări doar uitându-se la ele
    • Viorel vine cu maşina la un party ca să aibă o scuză de genul "eu beau cico pentru că sunt cu maşina, sorry"
    • vinul ăla fiert a fost super bun
    • e imposibil ca Blană Trafic să se rătăcească pe undeva, oricât de influenţat ar fi, mai ales când e Oana la volan
    • dacă există o chestie de care nu se împiedică nimeni, atunci se va împiedica Gogu Kaizer de ea
    • de fiecare dată, zic
    • memoria devine irelevantă de la un anumit moment
    • la fel şi obstacolele fizice
    Hai că brb mai bine.

    Friday, November 14, 2008

    Messenger - primii paşi

    Gogu Kaizer: văd că ai început să te descurci cu messengerul ăsta
    Mă-ta: da, dar mai fac greşeli şi rămân în urmă
    Gogu Kaizer:
    Mă-ta: eu de unde iau bâzdâgăniile astea ?
    Gogu Kaizer: lol

    Thursday, November 13, 2008

    votezi.ro


    Deci votează şi noi ceva sau ne flauşăm?

    Premiul de onoare

    Gogu Kaizer a luat premiul pentru "Menstruaţia Lunii", acordat de Asociaţia Internaţională a Menstruaţiei, pentru faptul că a reuşit să posteze pe blogul ăsta ca un ciclu, adică, desigur, o dată pe lună.

    Wednesday, November 05, 2008

    I has it!

     


    700 de pagini ce cuprind întreaga colecţie de "short story"-uri a lui Fredric Brown. I has it!

    Tuesday, October 28, 2008

    Tu di airport!

    Nihasa + Internetics = Love.

    Adică invitaţii la Internetics pe invita.ro. Adică dacă vreţi Internetics, purcedeţi despre înscrieri pe invita.ro.

    Friday, October 24, 2008

    24/24

    Dă 1.

    Tuesday, October 21, 2008

    Practica-mi-aş şi n-am cui

    Primul exemplu
    În urmă cu doi ani, într-o noapte, un bărbat este adus la Spitalul Judeţean din Ghiciunde, la Secţia de Urgenţe. Cu o jumătate de oră înainte, se plângea că are probleme de respiraţie şi că simte o durere în centrul pieptului. La un moment dat a leşinat, dar şi-a revenit destul de repede. 20 de minute mai târziu stătea pe o bancă în sala de aşteptare a secţiei de urgenţe din spitalul mai sus amintit.

    15 minute mai târziu, când doamna doctor aflată de gardă în acea noapte a terminat cea de-a doua cafea din program, l-a invitat în cabinet pentru a-l examina. După două minute, bărbatul iese din cabinet, urmat de doamna doctor. "Haide, domnule, serios acum, pentru aşa ceva veniţi la spital?" Se întoarce către familia bărbatului: "Lipsă de vitamine. I-am administrat un algocalmin şi o aspirină. Aveţi grijă să mănânce bine în următoarele zile".

    Acele "următoare zile" l-au purtat pe bărbatul respectiv la Spitalul Sf. Ioan din Bucureşti, unde i s-au dat două palme peste ochi pentru simplul motiv că n-a venit mai devreme la un spital. "Crizele de angină pectorală duc la un infarct miocardic, domnule! Ai avut un preinfarct, lasă-mă cu lipsa ta de vitamine!". A fost internat şi operat. Astăzi zburdă liniştit cu o drujbă în mână printre copacii din grădina proprie.

    Al doilea exemplu
    În urmă cu două zile, seara, în urma absenţei din localitate a medicului de familie, o fetiţă de 6 ani este adusă la Spitalul Judeţean, la o secţie irelevantă. Febră, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare. După o examinare deloc grăbită, doctorul a ales un diagnostic satisfăcător: "E balonată". Deşi nu era foarte convinsă, mama fetiţei a acceptat oarecum ideea, şi asta mai mult pentru că "e doctor, probabil ştie el ce ştie".

    A doua zi, însă, copilul nu se simţea deloc mai bine, după cum hotărâse dl. doctor de la Spitalul Judeţean. O vizită la medicul de familie, de data asta prezent, a "propulsat" familia în cauză la Spitalul Victor Babeş, din Bucureşti. Doctorii de aici au confirmat ce spusese şi medicul de familie: "Hm, oreion".

    Concluzie
    Ajungi să te întrebi: ce prefer - un doctor bun, dar care nu mă bagă în seamă decât dacă scot banu' sau un doctor incomensurabil de prost, dar care nu mă bagă în seamă decât dacă scot banu'? Asta nu e o generalizare, însă. Dar exemplele de mai sus (care sunt cazuri izolate) pot continua (tot cu nişte cazuri izolate) şi se poate şi mai rău. "Mai rău" în sensul că:
    "Dorele, ai apendicită, trebuie să te operăm!"
    "Dar, dom' doctor, eu m-am operat de apendicită acum 4 ani..."

    Wednesday, October 15, 2008

    Super-eroii sunt printre noi

    Dimineaţa, devreme, foarte devreme, când vrăbiuţele ciripesc adormite, iar soarele îşi întinde timid pânza de raze peste pământul abia eliberat din cuşca tăcerii a întunericului , Gogu Kaizer se duce la serviciu. Şi când Gogu Kaizer se duce la serviciu, ei bine, chiar se duce la serviciu.

    Trecând peste faptul că Gogu Kaizer nu întârzie niciodată la serviciu, se ajunge la partea în care Gogu Kaizer circulă cu metroul. Metroul ăsta e un amalgam de oameni cu puteri supra-naturale. Rly. Au ei nişte abilităţi speciale pe care le folosesc în diverse situaţii. Păi de exemplu:

    1. Abilitatea de a mirosi corect a transpiraţie la 8 dimineaţa. Asta e cea mai răspândită. Cavalerii care au abilitatea asta o folosesc mai mult din ambiţie decât din părere de rău. Fac abuz de ea pe tot parcursul călătoriei tale cu metroul, pentru că ei întotdeauna merg mai multe staţii decât tine. Iar dacă ei nu merg, au grija ca măcar abilitatea lor să meargă. Apa e kryptonita lor, săpunul le este usturoi, iar deodorantul o strategie de marketing prost aplicată.

    2. Super abilitatea de a sta corect în uşă ca vitele, de a nu te lăsa să cobori şi de a urca în metrou înainte ca uşile să se deschidă. Sunt cei mai bravi cavaleri metrorexieni, sunt "zerg rush"-ul din visul oricărui starcraftician, sunt cei mai hotărâţi oamenii din subteran, care întotdeauna ştiu ce vor de la un metrou: locuri libere! Mai mult, parcă sunt o adunătură de Ştefan Bănică Jr. clonat în exces şi care tot insistă să fie Elvisul mioritic. Metodele de a-i combate sunt puţine, dar eficiente:

    a. Metoda "coate-n rinichi, cartofi prăjiţi" - se aplică o lovitură egală cu 1 cot într-un loc egal cu 1 rinichi. Cotul trebuie să aparţină, de preferabil, ăluia care vrea să coboare din metrou, adică nesimţitului care are tupeul de a nu lăsa vitele să aibă acces la locurile libere de pe scaunele alea albastre şi gigea. Rinichiul trebuie să aparţină, tot de preferabil, vitei de pe peron, care nu mai are răbdare. Obiectivul jocului e să aplici cât mai multe coate în cât mai mulţi rinichi diferiţi între ei rinichii sunt diferiţi ei între ei. Zic. Un rinichi valorează 1 punct. Adună cât mai multe puncte şi poţi ajunge pe primul loc în topul celor mai buni jucători Sorrea, defect profesional.

    b. Metoda "mărirea de salariu e în partea ailaltă" - se ia o mărire de salariu şi se aruncă în perimetrul peronului diametral opus. Gloata va reacţiona imediat şi va alerga către peronul celălalt. Dacă foloseşti metoda asta, eşti un fraier cu gel (nu, Ştefane Bănică Jr, nu cu tine vorbeam), pentru că tocmai ai aruncat o mărire de salariu aiurea, când puteai să foloseşti metoda a.

    c. Metoda "Marius Moga" - îţi dai copy/paste şi te pui în faţa fiecărei uşi a metroului. Sigur vei găsi o uşă la care să nu fie zombii d-ăştie şi sigur vei obţine cel mai mare scor la jocul ăla, "coate-n rinichi, cartofi prăjiţi".

    Chiar şi în astfel de situaţii, în care Gogu Kaizer trebuie să lupte cu astfel de flauşaţi, tot nu întârzie niciodată la serviciu. Şi asta pentru că dreptatea dăinuie în sufletele hoinare de pe câmpiile METROREX-ului, o dreptate care arde ca o flacără fără fum. Cum bine spunea un vers dintr-o melodie: "Buiaka, buiaka! Ia nişte pandişpan!"

    Monday, October 06, 2008

    "Am drujba mea, sunt pi-o-nier!"

    Weekendul trecut, Gogu Kaizer a fost la ţară şi a fost mai oligo-entuziasmat decât de obicei. În primul rând pentru că a aflat abia acum că Bătrânul Tom şi-a luat anul trecut o drujbă. Da, păi drujbă adică drujbă, cum sunt toate drujbele. Aparent, unul din hobby-urile lui Bătrânul Tom e să taie copaci cu drujba, hobby pe care-l practică de fiecare dată când are ocazia.

    Sâmbătă a luat drujba în braţe şi a ieşit în grădină, la vânătoare. Cum vedea un copac defect, pow! şi brâm! brâm! Tăietor de copaci pe bandă rulantă. Tăietorul, nu copacul. Când se vor termina toţi copacii ăia, mai mult ca sigur că se va apuca de plantat copaci. Şi la fel de sigur îi va planta doar ca să-i poată tăia.

    Intrigat de această activitate extra curriculară, Gogu Kaizer s-a gândit cum că ar putea să încerce şi el să pow! şi brâm! brâm! Următorul dialog e reprodus cu o exactitate de foartemult%:

    Gogu Kaizer (jubilând către Bătrânul Tom): Zic, vrea şi eu să se joace cu drujba! ^_^
    Bătrânul Tom (uitându-se către ultimul copac valabil pentru drujbificare): Î? Să tai tu copacul?
    Gogu Kaizer (exact ca atunci când a vrut să conducă maşina la 9 ani): Păi da, nene! Hai că vreau să tai eu copacul ăla!
    Bătrânul Tom (încercând să dea o explicaţie logică, exact ca atunci când Gogu Kaizer avea 9 ani şi voia să conducă maşina): Mă, nu te joci cu drujba, ce naiba... Lasă, mai încolo, când o să te faci mare.
    Gogu Kaizer (exact ca atunci când a vrut să conducă maşina la 9 ani):  :-(
    Bătrânul Tom (rânjind pe sub mustăţi, deşi era bărbierit): Uite, te strigă mă-ta!
    Gogu Kaizer: You be teh party pooper.
    Bătrânul Tom: Alice Cooper?

    Desigur, Bătrânul Tom a purces la tăiat copacul ăla, nepăsându-i că o lacrimă s-a scurs timidă pe obrazul Kaizerului Gog. Care Kaizer Gog s-a a râs malefic când a realizat că Bătrânul Tom va trebui să şi strângă dezordinea pe care o făcea. Care Bătrânul Tom s-a gândit să-i dea acest task lui Gogu Kaizer. Care Gogu Kaizer s-a urcat în maşină şi-a plecat să ia pâine. Din Africa.

    Wednesday, October 01, 2008

    Motivational

    Tuesday, September 30, 2008

    Cât de Mircea Badea eşti?

    Quiz: Cat de Mircea Badea esti?

    Scorul tau: 0/13.
    • nicio intrebare
    Esti ... sa-l citam pe Mircea: " Uun ciumpalac caruia nu-i plac silicoanele. Dacă ai si blog, eşti un luzar." si cu asta am zis suficient!

    E de bine sau e de rău?

    Wednesday, September 24, 2008

    Friday, September 19, 2008

    Coada la ASE

    Coafura rezista. 10m in 58 de minute. Pentru prima data in istoria acestui blog, Gogu Kaizer va intarzia la serviciu.

    Tuesday, September 16, 2008

    Ghidul pionierului: Cum să scapi de 10 RON

    Astăzi, metoda 28: Pariul cu Titanul1

    1. Ieşi cu Titanul la o ţigare, pe balcon.
    2. Te asiguri că Titanul are o sticla de Cola, din care bea constant.
    3. Te asiguri că Titanul termină sticla de Cola şi că, înainte de a o arunca, păstrează dopul.
    4. Aştepţi calm până când Titanul aude cu urechile lui fine cum dl. Neamţul2 încearcă să-şi aprindă o ţigare pe balconul de la etajul inferior.
    5. Împreună cu Titanul, îl localizezi pe dl. Neamţul şi, implicit, îi localizezi cana de cafea (aceasta va sta liniştită pe balustradă, în timp ce dl. Neamţul îşi aprinde ţigarea).
    6. Fix în acel moment, răspunzi afirmativ la următoarea întrebare a Titanului: "Pariu că îi arunc lui dl. Neamţul dopul ăsta de Cola în cana de cafea?"
    7. Anticipezi că dl. Neamţul va lua cana de cafea de acolo după ce şi-a aprins ţigarea şi înainte ca Titanul să îi arunce dopul de Cola în cafea.
    8. Aştepţi ca Titanul să vină cu ideea de a-l suna pe dl. Neamţul, ştiind că dl. Neamţul ţine cafeaua în mâna stângă şi telefonul în buzunarul stâng al pantalonilor, iar când îi va suna telefonul, va fi obligat să lase cana de cafea pe balustradă pentru a răspunde la telefon.
    9. Fix în acel moment precizezi miza pariului: "Bă, dacă tu reuşeşti asta, îţi dau 10 RON lol".
    10. Participi la acţiunea de aruncare a dopului de Cola în cana de cafea a dl. Neamţul sunându-l de pe telefonul Titanului pe telefonul lui, având grijă să închizi când lasă cana de cafea pe balustradă.
    Şi gata. Rezultatul: dl. Neamţul a lăsat cana de cafea pe balustradă, iar Titanul i-a implantat un dop de Cola în ea, conform legilor în vigoare. Desigur, ai pierdut pariul, însă a meritat ^_^

    1 şi 2 Titanul, respectiv dl. Neamţul, sunt doi colegi de serviciu de-ai Gogului Kaizer, kthxbaibai.

    Chestie la care chiar îţi dai cu părerea de parcă ar conta



    Sunday, September 14, 2008

    Ghidul pionierului care se duce la o nuntă la care nu cunoaşte pe nimeni

    De obicei, tu eşti ăla care se duce la o nuntă la care nu cunoaşte pe nimeni în condiţiile în care un/o prieten/ă de-a/l prietenei/prietenului tale/tău hotărăşte că "gata, maică, eu mă căsătoresc", iar prietena/prietenul trebe să dea cu prezenţa de pământ pe acolo. Acum e momentul să o băgaţi pe-aia cu "ăsta o să vorbească încă 3 luni despre nunţi". Bon:

    • Când ajungi la restaurant, eşti întâmpinat de cei doi preafericiţi şi de naşi. Acolo trebuie se te pupi cu mireasa şi să urezi despre casă de piatră şi alte alea. Din moment ce nu cunoşti pe nimeni, pentru a nu o da în bară, zi-le fiecăruia, pe rând, despre felicitări şi casă de piatră. Atenţie! Nu trebuie să te pupi cu toate gagicile din rândul de întâmpinatori! Mireasa e cel mai uşor de recunoscut de acolo - e cea cu decolteul cel mai gigea.
    • Asigură-te că la masa la care vei sta există şi o tipă care are ţâţe mari. Dacă nu există, fă rost.
    • Chiar dacă nu ştii să dansezi, încearcă să vizitezi cât mai des ringul de dans. Nu te cunoaşte nimeni, deci poţi să faci breakedance liniştit pe "Şaraiman, măi, şaraiman".
    • Nu încerca să-i pui mâna pe fund miresei. Rochia e făcută de aşa natură încât să nu poţi decât dacă ai 18 degete. Plus că s-ar putea să observe.
    • Dacă ai impresia că trebuie să bei mai mult vin, bea mai mult vin.
    • Hora e cel mai potrivit moment în care poţi să vezi ce se întâmplă dacă tipa aia cu ţâţe mari de la masa ta începe să ţopăie.
    • Whiskey & phones do not mix.
    • Evită contactul vizual cu ginerică.
    • Momentul cel mai potrivit să pleci e atunci când ţi-e lene să-ţi numeri degetele de la mâna dreaptă pe motiv că ştii deja câte ai.
    • Nu agresa sexual ospătăriţele.
    • Dacă ai agresat sexual ospătăriţele, bagă la înaintare faza cu "moa, sorry, deci, vin mult eu am băut, a fost bun". S-ar putea să ţină.
    • Încearcă să nu pari şocat când afli că au fost numai ospătari la nuntă.
    • Evită scările cu 4 sau mai multe trepte.
    • La plecare, încearcă să nu pupi mirele şi să-i strângi mâna miresei.
    • Totodată, asigură-te că pleci odată cu prietena/prietenul ta/tău.

    Monday, September 08, 2008

    Septembrie, maică

    Ce e cul în chestia asta e interviul cu Catrinel. Pe cuvânt de pseudo-mezel! O parte din el e şi pe aici. În altă ordine de idei, avem nişte blogăreală cu nea Costin, Şoferul, Chinezu şi Andra.

    Sunday, September 07, 2008

    Din duminică

    Câteva chestii pe scurt:
    • Ar fi ok dacă aţi arunca un ochi aici. Blogul aferent campaniei respective e aici.
    • Încă o campanie asupra căreia merită îndreptată atenţia este aceasta. La fel de ok ar fi dacă aţi arunca un ochi şi aici.
    • "Române, fii mai neamţ!" lol.
    Şi, nu în ultimul rând, se coace nişte zâmbilici punct ro.

    Saturday, September 06, 2008

    Need for Sparta: Caps Lock Unleashed

    Ca orice ţigan muncitor, Gogu Kaizer mai trece din când în când pe la serviciu mulţumită stimabililor manipulanţi de vagoane MetroRex. Şi pentru că se duce la serviciu într-o lună mai des decât mănâncă, a făcut nişte calcule mai vectoriale şi a găsit traseul optim şi perfect de pierdut cât mai puţin timp pe drum. E un traseu cu "în metroul ăsta mă urc la a treia uşă din primul vagon, în pasajul ăsta, la ora asta, trebuie să merg pe partea dreaptă că se înghesuie leşinaţii ăia la cooperativa de merdenele ş.a.m.d.".

    Parcurgând acelaşi drum aproape în fiecare zi la aceleaşi ore, ajungi la un moment dat să recunoşti feţe. Practic, în metroul de 9:30 (aici e doar un exemplu la întâmplare, desigur; în cazul lui Gogu Kaizer ar fi fost un 8:04, camerele de supraveghere ale domnului B-numărcenzurat-AXY pot confirma treaba asta) se urcă aceiaşi oameni în fiecare zi. Bine, nu aceiaşi şi nici chiar în fiecare zi. Mai au şi ei concedii medicale, picioare rupte sau pur şi simplu au murit şi, în consecinţă, au murit. Şi nu prea poţi să vii la serviciu când eşti mort, pentru că e cam aiurea, adică, poţi să vii, dar n-o să faci nimic toată ziua, pentru că eşti mort şi rişti să fii concediat. Plus că toată lumea o să se prindă că tu eşti sursa mirosurilor suspecte din firmă.

    Şi dacă asta n-ar fi de ajuns, toţi vor face multe chestii nasoale şi vor da vina pe tine, pentru că ei ştiu că tu nu prea poţi să comentezi, pentru că eşti mort, ştii, şi chiar nu poţi să comentezi, oricât ai încerca. Vor aduce argumente d-alea horror, că "dom'le, cunosc pisici mai coerente decât colegu'" şi chiar pot veni cu nişte pisici pentru a demonstra chestia asta. Şi o să te surprindă, dar pisicile alea chiar sunt mai coerente decât tine. Există pisici care nu fac nimic altceva toată ziua decât să fie coerente, deci mai bine o laşi baltă.

    Oricât ar încerca, Gogu Kaizer tot nu poate să-şi amintească tot ce a vrut să zică în postul ăsta. E posibil să fi fost ceva cu nişte iepuraşi roz, dar nu e sigur, pentru că a pornit de la treaba cu metroul şi tipa aia cu care se tot întâlneşte el pe la metrou şi care are şi ea un traseu optim perfect next-gen. Partea proastă e că o secţiune din acel traseu seamănă la fel la fel cu o secţiune din traseul lui GK. Mai exact, secţiunea cu scaunul de lângă ultima uşă de pe dreapta din al treilea vagon al metroului.

    E, aici e gore. Tipa respectivă (hai să-i zicem în continuare Trombocita, că tot seamănă cu o trombocită, orice-ar putea fi această trombocită de felul ei)(una din culmile lenei e fix atunci când ţi-e prea lene să îl întrebi pe nea Google ce e o trombocită) ajunge mai mereu înaintea Gogului şi ocupă locul respectiv. Îşi savurează victoria vreo 5 staţii şi apoi coboară, că are treabă. De fiecare dată când coboară, ea are treabă. E super ocupată, se vede după geantă.

    Astăzi, însă, Kaizerul cel subsemnat nu numai că a ajuns la locul ăla cu 4-5 secunde înaintea tipei, ea fiind nevoită să se aşeze vis-a-vis de Mezelul-Rânjet-Tâmp, dar lângă ea s-a aşezat una bucată mamaie care o tot întreba urlând cât mai e până la Victoriei şi îi povestea urlând de nepotul ei, care şi el ascultă muzică d-aia la căşti şi că nu face bine la timpan să îţi bagi chestiile alea în urechi. E posibil ca asta să fie un win, epic win, ceva de genul, dar oarecum sconcs din context, deci cel mai bine se dă cu ignore şi gata.

    Acuma dă click pe poză:

    Monday, September 01, 2008

    Nuntaş level 11

    În extravagantul weekend ce tocmai a trecut, Gogu Kaizer a fost la nunta Speranţei. Da, băi, nene, Speranţa s-a măritat (asta e un fel de "Uite, bă, Ştefane! Uite, bă! Bă, uite!").

    Fiind un ţigan super ocupat, Gogu Kaizer nu a avut timp să primească invitaţia la nuntă în carne şi oase, drept pentru care a ales opţiunea cu "secolul vitezei", mai exact aia în care primea invitaţia pe mail. S-a uitat la ea, i-a dat un forward şi Scorpiei, să se uite şi ea la ea, iar apoi s-a mai uitat şi el o dată la ea. A zis că a băgat la cap data, ora şi locul destrăbălului şi s-a întors la a presta despre venit la serviciu la ora 9:00 (camerele de supraveghere ale domnului B-numărcenzurat-AXY pot confirma treaba asta).

    Sâmbătă, însă, în ziua cu pricina, Gogu Kaizer a întrebat-o lasciv pe Scorpie dacă nu cumva are la ea o invitaţie la o nuntă, pe care să scrie o oră şi un loc, pentru că el habar n-avea pe ce lume trăia în momentul respectiv. Era dimineaţă şi freza îi juca feste, băgându-i din când în când câte un fir de păr în ochi şi-n nas. După un dialog destul de scurt care s-a rezumat în final la "bă, habar n-am unde mergem diseară", s-a ajuns la concluzie că Gogu Kaizer habar n-avea unde trebuia să meargă în seara respectivă. Totuşi, cu nişte memorie ceva mai bună din partea Scorpiei şi cu nişte "Web History" de la Google, au găsit într-un final restaurantul la care se lăsa cu sarmale şi cu furat mireasa.

    Fiind 87% siguri de rezultat, au coborât din taxi în faţa localului şi au dat cu prezenţa la intrare. Au intrat, au zis că "ohai" la oamenii de pe acolo, oamenii de acolo au zis că "momentan, mirii dansează şi vor veni mai later puţin şi la ei", Gogu Kaizer a zis că "ok" şi s-au aşezat la masă. Mai later puţin, pe când aperitivele dansau în farfurii, au venit şi mirii pe la masa Gogului. Spre surprinderea Gogului, castraveţii de la aperitive n-aveau sare. Spre surprinderea Scorpiei, mireasa nu era Speranţa. Spre surprinderea mirelui, habar n-avea cine erau ăia doi care înfulecau aperitive la nunta lui. Spre surprinderea miresei, Gogu Kaizer era bărbatul pe care şi-l dorise întotdeauna.

    Nu, stai. Ceva nu e bine. Hai să reluăm.

    Fiind 87% siguri de rezultat, au coborât din taxi în faţa localului şi au dat cu prezenţa la intrare. Au intrat, au zis că "ohai" la oamenii de pe acolo, oamenii de acolo au zis că "momentan, mirii dansează şi vor veni mai later puţin şi la ei", Gogu Kaizer a zis că "ok" şi au aşteptat cuminţi ca preafericiţii să termine dansul. Între timp, un mic dialog cu tanti mama Speranţei pe sistemul:

    GK [uşor dezorientat]: Păi noi doar sperăm că am nimerit bine...
    Mama Speranţei [ceva mai dezorientată decât GK]: Păi... La nunta Speranţei, da...?
    GK [răsuflând super uşurat]: Ieste, mă, am nimerit bine, happy happy joy joy, sărumâna tanti mama lu' Speranţa!
    Mama Speranţei [răsuflând şi mai uşurată decât GK]: Ok, dude, whatever...

    ...le-a confirmat că au nimerit bine.

    Una a trecut. Dar peste 3 săptămâni, Gogu Kaizer o să fie nuntaş level 13 :(

    Friday, August 22, 2008

    Povestea salariului

     Zic, povestea salariului

    A fost odată ca niciodată un salariu. Însă el nu era ca orice salariu. Era un salariu fermecat! Cel mai salariu fermecat el era. Era atât de fermecat încât, la un moment dat, pe când era minor, s-a uitat în jurul lui şi a decis că el vrea să rămână aşa cât mai mult timp posibil.

    Lucru care, culmea! nu i-a fost deloc greu la început. Ca orice salariu de vârsta lui, zburda fericit pe plantaţia de facturi, alerga ţinându-se de mână cu rata de la bancă şi cocheta cu întreţinerea şi chiria, în acelaşi timp. Într-o zi, pe când era plecat la vânătoare de bancomate în funcţiune, a trecut pe lângă un castel albastru, cu balcoane auriu-portocalii. În cel mai înalt turn din castel, la cea mai îndepărtată fereastră, ofta resemnată o mărire. Însă şi învăluită de tristeţe, era cea mai frumoasă mărire din regat. Nu era nici grasă, dar nici slăbuţă. Era destul de acceptabilă, dar totodată relevantă. Răpit de frumuseţea ei şi cu gândul la superbul viitor pe care l-ar putea avea împreună, salariul s-a îndrăgostit instant de ea.

    Salariul a hotărât atunci că a aşteptat destul şi că inima-i va fi sfâşiată de durere dacă mărirea nu va fi a lui. Fără să stea pe gânduri, dădu buzna în palat, pregătit să înfrunte orice obstacol ce i-ar fi ieşit în cale. Dar spre ghinionul lui, nu s-a gândit că o să-l întâlnească pe Vrăjitorul cel Rău. După ce l-a evaluat din fluturaş până-n impozit, Vrăjitorul i-a spus salariului că mărirea e lesbiană şi că nu ar fi interesată de o relaţie cu el în acest moment.

    Demoralizat, salariul s-a întors la vânătoarea de bancomate. În timp ce se îndepărta de castel, a mai aruncat o ultimă privire către cel mai înalt turn din castel. La cea mai îndepărtată fereastră, mărirea vorbea la telefon cu un arhitect: "Manole, să vii, dragă, să mai înalţi turnul ăsta. Cum apar la fereastră, cum vine un flauşat şi se bagă în seamă."

    Zic, sfârşit
    Primită pe mail de la Paraschiv.

    Monday, August 18, 2008

    Nişte bancuri

    Total random, foarte vechi şi cu o foarte uşoară tentă de "inside joke".

    1. Nişte salarii se duc într-un bar să bea o bere. Barmanul se uită la ei şi le spune: "Bă, nu servim minori!"

    2. La un colţ de stradă se întâlnesc un negru, un salariu şi o comă. Negrul se uită la salariu şi intră în comă.

    3. Un salariu se duce la bâlci. La intrare îl opreşte un negru, care-i spune: "Bă, trebuie să fii atât |---------|--| de mare ca să poţi intra."

    Mâine: volumul 2.

    Update cu volumul 2, care update se numeşte "Kaizer nu prea le are cu unităţile de măsură ale timpului":

    4. Din salariul său, un kaiser poate cumpăra o brânduşă, o beregată, nişte brânză, un grumaz, un mânz, precum şi alte cuvinte de origine dacă.

    5. Două măriri de salariu se plimbau pe stradă. Una pe "pending" şi una altă dată.

    6. De ce a traversat salariul strada? Păi pentru că i s-a părut că vede o mărire pe partea cealaltă.

    Bancurile de mai sus au fost primite de Gogu Kaizer prin intermediul unei ferestre de messenger care-i aparţine lui Paraschiv, un fost coleg de liceu de-al Gogului.

    Sunday, August 17, 2008

    Uitaxsem s[ punb titlu

    Bă, deci a venit Relu p-aici, cu nişte ţuică, maică. Adică d-aia porducţie 100% . ro. Deci, ăs fie clar. Gogu Kaizer nu bea el ţuică de felul lui, dar a venit Relu p-aici, cu d-aia 100% . ro şi nu se cuvnea, da?

    Hai că Gogu Kaizer e cam leşinat acuma dar scrie coerennttn şi coretc gramatical, cu virgule cu astea, dar e leşinat, deci o să horcăie dzravăn de somn. Hai că noapte bună, zicv.

    Tuesday, August 12, 2008

    Fane

    Fane are 19 ani. Este un vajnic locuitor al unui sat irelevant din România şi cioban de succes, respectat de berbeci. Cu puţin timp în urmă, Fane a avut o relaţie cu fată dintr-un sat vecin. Din nefericire pentru ei, fratele fetei a intervenit şi i-a interzis acesteia să mai "stea" cu Fane, oferindu-i şi o mică privire de ansamblu a unui posibil viitor alături de Fane. Ascultătoare din fire, fata a înţeles ce i se cerea şi s-a supus.

    Nemulţumit de situaţie şi în loc să accepte cursul vieţii, Fane a considerat că ar fi înţelept să îl facă pe fratele fetei să plătească pentru măgăria ce-a făcut-o. "Norocul" i-a surâs, pentru că într-o seară, în timp ce el recita din Eminescu într-un şanţ, alături de câţiva prieteni şi de câteva beri la 2L, fratele fetei a trecut pe un scuter pe şoseaua alăturată şanţului. Şi nu era neînsoţit - pe locul pasagerului se afla chiar ea, fosta lui iubită.

    Fane a mai sorbit câteva beri şi a aşteptat momentul în care cei doi aveau să se întoarcă. Moment care n-a întârziat prea mult să apară. Se mai întunecase puţin pe-afară. Cei doi se întorceau către casă, tot pe scuter, fără niciun motiv de grabă. Când au ajuns aproape de locul în care se afla el, Fane a sărit din şanţ, încercând să îl lovească pe fratele fetei cu pumnul. Acesta s-a ferit, însă a pierdut controlul scuterului. Scuterul s-a dezechilibrat, iar cei doi pasageri au căzut destul de violent pe asfalt. Fetei îi scăpase casca şi impactul cu asfaltul i-a fost fatal. Unii spun că, reuşind să nu-l nimerească pe fratele ei, Fane a lovit-o pe ea. Însă asta deja e irelevant.

    Peste două zile, fata urma să-şi serbeze ziua de naştere. Peste aceleaşi două zile, Fane era pe terenul de fotbal, jucând - desigur - fotbal. Poliţia a deschis o anchetă punct.

    De ce sunt scuterele periculoase? Pentru că există oameni ca Fane. Îngrijorător, dar irelevant de mulţi.

    Friday, August 08, 2008

    Năpârlating is overrated

    ...reuşind să apese, totuşi, pe butonul care trebuia. Drept urmare, a avut noroc că liftul l-a dus unde voia el de fapt să meargă. Ajunge acasă, intră pe uşă şi se opreşte pe hol, puţin nemulţumit de faptul că podeaua se mişcă. Şi se şi învârte. Şi se mişcă. Şi se învârte. În stânga lui - un cuier. În dreapta - uşa de la debara. Dă jos ghiozdanul din spate şi crede cu tărie că îl agaţă în cuier.Care era în stânga lui. A crezut cu atât de multă tărie încât n-a nimerit absolut nicio agăţătoare de la cuier, drept pentru care ghiozdanul s-a prăbuşit instant pe unde a vrut el.

    Mai mult hotărât decât coerent, a făcut un mic stânga-mprejur, ajungând cu faţa către uşa pe care tocmai intrase. Când a ajuns acolo, uitase de ce a vrut să ajungă. A zis că ar putea să se descalţe, dacă tot era acolo. În acelaşi timp şi-a amintit că voia să-şi agaţe şi geaca în cuier. "Nicio problemă", îşi spuse. Dat geaca jos, întins mâna către stânga, lăsat geaca din mână, geaca făcut buf! pe jos. Singura problemă din toată ecuaţia asta era că acel cuier era acum în dreapta, iar el încerca să agaţe geaca în uşa de la debara, care uşă era chitroasă şi se împotrivea.

    În acest moment, singurul obstacol dintre el şi pat erau vreo 3 uşi. Prima era închisă. A trecut prin ea. A doua era deschisă. A trecut prin ea. A treia era închisă. S-a oprit în ea. Cu tot cu nas. A învăţat, astfel, că nu avea nevoie să apese pe clanţe pentru a deschide uşile şi că nu poate deschide o uşă încuiată doar cu nasul.

    Oximoron pseudo-termic

    Să facă Gogu Kaizer spume dacă nu-i place să bage câte-un titlu d-ăsta de mare anvergură din care nu înţelege nimic niciodată.

    Tuesday, July 29, 2008

    Wiiiiiiiiii

    Concediuuuuuuuuuuuuuuuuuuu!!!!1

    Vorba lui Dalian, care acum probabil bagă nişte cod cu void main, astea: Gogu Kaizer a dat sign out de la responsabilităţi şi se duce să îşi pimp his skin. Dacă va fi îndeajuns de luat în freză, recte în altă stare de existenţă extrasenzorială, probabil că va face şi un live blogging d-ăla penibil, de care îi va părea rău apoi, dar peste care va trece repede.

    Până una-alta, Becule, pune berea la rece, zic.


    PS: A se ignora faptul că scaunul din imagine e roz spre mov, zic. Scrie "on vacation" pe el, deci e safe.

    Saturday, July 26, 2008

    ::Dan Le Sac vs Scroobius Pip - Angels::

    Băieţii responsabili pentru chestia asta au lansat anul trecut un uber album care, vorba Dominusului, e un "must buy for sure". Încă o melodie de mare angajament, pe care Gogu Kaizer a pus-o pe repeat la un moment dat:





    Mogo, zic, Gogu Kaizer speră că nu ţi-au venit nişte idei mai năstruşnice, aşa, de felul lor...

    Thursday, July 24, 2008

    Luni, 24 iulie, 2006

    De vreo fix doi ani, Gogu Kaizer este Gogu Kaizer. De aproximativ fix doi ani, nimeni altcineva nu este Gogu Kaizer decât el însuşi. În aproape fix doi ani, Gogu Kaizer nu prea a folosit pronumele personal la persoana I. De circa fix doi ani, Gogu Kaizer v-a povestit despre Gogu Kaizer. Cam de fix doi ani, Gogu Kaizer este rezultatul unei ficţiuni perfecte. De aceea Gogu Kaizer este Gogu Kaizer de doi ani.

    Drept pentru care astăzi fac cinste cu multe cafele şi cu mulţi chinezi [ăştia trebuie hrăniţi o dată la 4 zile ca să dea un randament concret]. În altă ordine de idei, povestea lui Gogu Kaizer va continua.

    Saturday, July 19, 2008

    Ghidul micului pionier - capitolul 16

    Pentru că a tot fost asaltat cu sute de mailuri [cam 800] în care era întrebat acelaşi lucru ["increase your aia's size? y/n"], Gogu Kaizer a decis că e timpul unui nou ghid practic, mega util în situaţii de stres, crize, astm şi pălăvrăgeli inutile.

    Cum să mori corect în beznă

    1. Asigură-te că eşti îndeajuns de degeaba încât să ai dreptul de a muri în beznă.
    2. Dacă ţi s-a propus să mori în beznă, singurul lucru pe care îl mai poţi face e să alegi dacă mori în acel moment sau peste 5 minute.
    3. Identifică cea mai apropiată beznă de locul în care te afli şi îndreaptă-te către ea. De obicei, bezna arată cam aşa. E imposibil să o ratezi. Dacă o ratezi, înseamnă că ai trişat, de unde rezultă, prin inducţie, că ai copiat la Bac.
    4. Odată ajuns în beznă, caută cel mai potrivit loc pentru pseudo-activitatea ce urmează să o pseudo-întreprinzi. De obieci, cel mai potrivit loc e acesta, dar există şi pseudo-excepţii.
    5. După ce te-ai poziţionat în acel loc, este obligatoriu să stai într-un picior, să ridici mâna dreaptă deasupra capului şi să introduci mâna stângă în buzunarul drept. Dacă nu ai buzunare, înseamnă că eşti dezbrăcat, ceea ce nu e cul deloc, decât dacă eşti fată. Pentru orice eventualitate: perversule!
    6. Acum cazi şi tu brusc pe jos şi fă ca Leonardo DiCaprio în Titanic. Dacă tot mori în beznă, păi să mori cu stil, zic.

    Friday, July 18, 2008

    CoD2

    Blană şi Viorel în echipe diferite. Viorel încearcă să îl omoare pe Blană...

    Blană Trafic: Ce faceţi, mă, băeţi, vă daţi la je? N-a vrut, frate, n-a vrut să moară.
    Blană Trafic: Iar 20, mă?
    Viorel: N-am vrut, mă. Da, mă, acuma eram eu cu încă 6, eu tot timpul umblu cu încă 5. Uite, mă, după statistica lu' Blană, 6 la 4 e chiar ok.

    Blană omoară câţiva de la Viorel din echipă...

    Blană Trafic: Ce-aţi făcut, copii?
    Gerulas: Ce-i asta, mă? Ia, uite, mă, nu l-am nimerit p-ăla.
    Viorel: Bă, da' am omorât ceva, frate?
    Blană Trafic: Maaaaamă, 20 de oameni, frate! Ia luaţi, mă, d-aicia nişte fum!

    Blană îl omoară pe Viorel...

    Viorel: Da, mă, iar eram încă 6, da.
    Blană Trafic: Hai să ne uităm la scor un pic.
    Viorel: Da, că a venit de la spate. Şi eu fac asta, când prind câte 4...

    Blană încearcă să-l omoare pe Viorel...


    Blană Trafic: Băi, Encodere, ne potolim şi noi cu... Moamă, retard e ăla, frate! Cine era ăla care era cu mine?
    N-Koder: Băi, ce dracu' frate, treceţi şi la ei... 4 contra 6?
    Blană Trafic: Ia d-aici!

    Blană îl omoară pe Viorel...

    Viorel: Moamă, chiar eram cu faţa acum...
    Blană Trafic: Ce, mă, erai acolo, te-am omorât. Şi eu apar roşu pe harta ta, să ştii...
    Viorel: Moa, iar eram cu spatele...

    Viorel îl omoară pe Blană...

    Blană Trafic: Deci cât bulan ai avut...
    Viorel: Da, mă, normal, la mine e doar de bulan...

    Urmează meciul "Hai voi doi contra mea". D-ăla cu reguli şi tot tacâmul.

    Wednesday, July 16, 2008

    ZOMG! [insert aici poza cu Gogu Kaizer având ochii bulbucaţi]





    Pentru următoarele 8 minute, Gogu Kaizer va fi în delir, extaz, astea. Cu bale la gură, evident. Şi îşi va face din asta un obicei, în fiecare zi la ora 18:02 [să nu fie în timpul programului, zic][postul ăsta nu e scris în timpul programului; uite, zice că 18:01 acolo].

    Şi, ca bonus, da' numai pentru chitroşenia aia de PS3:



    Tuesday, July 15, 2008

    Lui YouTube, ăsta, nu prea-i place de GK


    Pentru asta, YouTube poate să moară vreo 5 minute aici.

    Monday, July 14, 2008

    Nimic

    PS: ce e cul la toată treaba asta cu vara e că anul ăsta sunt mai la modă pantalonii scurţi pe juma' de bucă [d-ăia care apar random şi pe-aici].


     
    Dar mai întâi, doreşte să salute grupul băjeţilor din Gameloft care citeşte ei blogul ăsta [mai puţin pe Latino Boy, ca să se oftice]. De fapt, el a vrut să spună de fapt că n-a murit şi că mestecă gumă Turbo cam 5 minute pe zi. Şi pentru că Gogu Kaizer cam are treabă la modul viol anal brutal neprotejat african, se opreşte aici cu postul ăsta de umplutură. 



    Nu v-a povestit? Păi, când era mic, Gogu Kaizer făcea baloane din gume Turbo.


     



    Adică din d-astea? Dar, zic, dacă tot se află Gogu Kaizer în acea perioadă a projectului [aia în care mai are puţin şi scapă de el, dar exact aia în care e de muncă], v-a mai povestit Gogu Kaizer despre când era el mic şi făcea baloane din gume Turbo? 



    Şi cu un slogan de genul: "vara trece, cearcănele rămân". Ar face şi o reclamă la chestia asta în care ar prezenta două situaţii: una înainte de costum [dezbrăcat, leşinat de foame, cu nasul foarte mare] şi una după costum [îmbrăcat, leşinat de foame, cu nasul foarte mare]. Dacă s-ar face costume din Mennen, Gogu Kaizer ar fi primul care le-ar cumpăra, pentru că ar fi cam acoperit în întregime de Mennen d-ăla şi n-ar mai fi nevoit să transpire. Oricât de mult te-ai dat tu cu Mennen/Rexona/Whutever azi de dimineaţă, tot ajungi la un moment dat să îţi dezlipeşti tricoul de beregată. Mai iei un tramvai două staţii, apoi te mai învârţi vreo trei şi cu metroul. Şi te plimbi liniştit pe stradă.

    Monday, July 07, 2008

    Râzi tu, Harap-Alb...

    Deschizi televizorul. Schimbi canalele. Telecomanda se opreşte fără voia ta la o emisiune de divertisment autohtonă cu public. Apare un prezentator ce-ar vrea sa fie spontan şi hilar. Începe să facă tot felul de poante răsuflate, abuzând de talentul său actoricesc. Totul e normal şi monoton, până când...

    Până când se ajunge la reacţia publicului. Oamenii râd forţat şi aplaudă isteric, asemeni unui copil care este obligat să mănânce tot grişuleţul din farfurie, ştiind că dacă-l mănâncă pe tot, îl aşteaptă două ore de joacă în nisipul din parc alături de ceilalţi copii. Oamenii de pe platou par foarte mulţumiţi de reacţia plătită a publicului, arătând de parcă asta le-ar confirma statutul social. Totul pare din nou normal şi monoton, până când...

    Până când se aude individele din public care urlă frenetic, din toţi plămânii pe care îi are el de la mama lui, un "Bravooooo!!!!1" ascuţit şi iritant. Gogu Kaizer îl urăşte pe individele ăla. Nu ştie cine e, nu ştie dacă e acelaşi om de fiecare dată, nu ştie nici măcar dacă e fată sau băiat, dar îl urăşte. Dacă l-ar prinde pe stradă, l-ar composta ca pe un bilet. Gogu Kaizer e gata să se ducă la o emisiune d-aia, pe post de spectator, să pândească momentul în care ăla urlă că "Bravooooo!!1", să pună ţinta pe el, să-i sară brusc pe cap şi să-l târască apoi prin studio legat de gât cu o sârmă cu ghimpi. Dar probabil ar zice că "Bravooooo!!!" şi la chestia asta.

    PS: Latino Boy a început să-şi facă de cap din nou.

    Saturday, July 05, 2008

    Zero diacritice

    Gogu Kaizer se afla acum intr-o mega calatorie spre meleagurile natale, intr-un uber autobuz, in care miroase a ciorba si care e plin de indivizi adormiti. Mai ales nenea de vis-a-vis, care vorbea constant despre cat de horror e viata si care il sfatuia pe Gogu Kaizer sa fie tot timpul cu ochii in patru, ca nu se stie niciodata. Ce nu se stie? Niciodata, cica. Partea buna e ca nu vorbeste cand doarme.

    Sunt doi cocalari mai in fata care asculta muzica la casti (jubileaza frenetic din picioare si mai scapa cate un "mhmhop!" ocazional). Se duce dracu' lumea asta.

    Cu alte cuvinte, Gogu Kaizer s-a plictisit, zic. Atat de rau incat a zis ca poate presta pe blog direct de pe telefon. Pe o scara de la 1 la 2, cat de lame poate fi?

    Dealul Chiparos

    Plecat ceva mai târziu de la serviciu din cauza unui psdnenorocit.psd, Gogu Kaizer a ajuns la B'ESTFEST în minutele în care Apollo 440 bălmăjeau ceva despre "let's go back to the rock". Tot cam în acel moment s-a împiedicat de Nihasa, care făcea nişte cercuri pe loc. Într-un final şi după câteva schimburi de mesaje, Gogu Kaizer a dat peste Dominus & Co. şi a purces la băut bere şi dat din cap.

    Pe scurt, cu poze infecte făcute subtil cu telefonul:
    • lume multă şi dispusă metaforic în scopul pragmatic de a se bălăngăni ritmat
    • Alanis grăsană punct
    • bere la 0.3 la 3 lei [1 leu berea, 2 lei spuma]
    • barosani cu ATV-uri care sunt ei barosani şi merge ei pe ATV-uri ca barosanii prin locurile în care grămada de oameni era mai mare pentru că ei este barosani şi merge cu ATV-uri
    • nişte un camion Axe cu o spălătorie de bărbaţi
    • Cypress Hill, maică. "It's the first time we're here and I see that you motherfuckers know how to party" sau ceva de genul [aparent, destul de multe beri, chiar şi d-alea la 0.3, nu te ajută să ţii minte chestii]
    • chestia cu restartul la calculator făcea parte din spectacol, lol

    Per total, a fost gigea. Doar la întoarcere a fost ceva mai gore, primul taxi liber fiind la metrou la 1 Mai.

    Thursday, July 03, 2008

    Şi iulie, şi august

    Păi a apărut şi ăsta, zic. Se vorbeşte cum trebuie despre Krossfire, Adrian Ciubotaru, AlexUnu şi Lămâie. În rest, dacă vreţi să vă lămuriţi de ce sunt fetele de la Cheeky Girls pe copertă, băgaţi un ochi aici şi unul aici. În acelaşi timp.

    Invită.ro, versiunea 0.0.2

    Mai frumos, mai invitat, mai uscat şi mai protejat! S-a relansat invită punct ro, nene, site-ul ăla unde poţi să inviţi punct ro. Pe scurt, după cum zice şi aici, a devenit mai intuitiv şi mai lejer de utilizat. Şi chiar arată mai bine decât înainte.

    invita

    Având în vedere că lucrează Nihasa la el, spamaţi-l cu mailuri până face spume atunci când găsiţi vreo bălărie pe-acolo. Pentru că merită.

    Tuesday, July 01, 2008

    Memento

    Mă numesc Cornel Redundanţiu, am 23 de ani şi sunt liber profesionist. Am terminat Colegiul Naţional "Cocalarus Inevitabilus" din Băiplămân, apoi am urmat studiile Facultăţii de Drept, Cinstit şi Şukar. Am absolvit în promoţia de acum doi ani, la clasa doamnei Nicu Gingie.

    În urmă cu două zile am avut o revelaţie, care mi-a venit mie în urma unui vis pe care l-am visat în timp ce dormeam şi în care apăream eu şi cu Titi Păstrămel. Se făcea că am ieşit noi seara la plimbare cu scuterele şi Titi a rămas fără gaz, mă-nţelegi? Eram aproape de un LukOil, aşa că am zis să fiu băiat de treabă şi să dau o fugă să-i iau omului doi-trei litri acolo, să aibe să ajungă acasă. La benzinărie, am luat eu o sticlă de Pecsi goală şi am umplut-o cu benzină. Revelaţia a venit când eu m-am dus la blonda aia de la casă ca să îi plătesc benzina.

    Am ajuns la casă, am băgat mâna în buzunar să scot banu' şi m-am umplut de stupoare d-aia de vezi numai la televizor, în filme. În buzunar aveam doar vreo 4.000 de euro. Să leşin, nu alta. Parcă îmi pusese cineva gheaţă la inimă. Era cât p-aci să-mi scape sticla de Pecsi din mână. Tocmai mă făcusem de ruşine pe mine. Blonda aia de la casă sigur a zis că sunt un distrus, ceva, mă gândeam eu. Dintr-o dată, m-a izbit ideea: de ce am eu atât de puţini bani în buzunare? Şi m-am uitat la ce eram îmbrăcat: eram îmbrăcat cu pantalonii de pijama! Şi eu, prostu', uitasem să las seara, înainte de culcare, mai mulţi bani în buzunare, că poate o să am nevoie printr-un vis de parai şi na, să am la mine...

    M-am trezit ţipând în timp ce transpiram sau transpirând în timp ce ţipam, nu mai ţin minte exact care a fost prima. Însă atunci m-a izbit revelaţia, exact aia pe care vreau să o împart eu şi cu voi: niciodată să n-ai încredere în blonde, că te face din priviri. Mai ales din privirile ei. M-am dus la Titi să-l întreb de ce a rămas fără gaz la scuter în visul meu şi mi-a zis că îi împrumutase pantalonii de pijama lu' ta-su, că-şi rupsese ăla izmenele. Şi d-asta n-a avut fraierul bani să bage gaz la scuter. L-am bătut. Păi din cauza lui să mă fac eu de râs în visul meu?

    Fragmentul este extras, la îndemnul lui UberKaizer, din manualul de Limba şi Literatura Aia pentru clasa a XVII-a, capitolul 16: Cele 4 chestii fundamentale cu privire la blonde, de Cocalarul Anonim. Manualul a fost publicat în anul 3802, la Editura De Lângă Primărie Cu Pereţi Naşpa.

    Sunday, June 29, 2008

    Re: Intrarea liberă

    Lume multă, nene. Au fost trei piese gigea, care meritau văzute. Au fost trei seri frumoase, pe care Gogu Kaizer le-ar repeta oricând. Din păcate, nu s-a lăsat cu niciun autograf pe ţâţe, ceea ce l-a demoralizat pe Gogu Kaizer atât de mult încât s-a dus şi-a crăpat în el o pizza.

    Dacă aţi fost la spectacole, ar fi cul dacă v-aţi da pe-aici cu părerea despre cum vi s-au părut, fie că v-au plăcut, fie că nu.

    Thursday, June 26, 2008

    Quote of teh day

    Schnitzel: băi deci părerea mea e că lesbienele nu ar trebui să aibă voie să folosească dildo-uri
    Schnitzel: au renunţat la acest drept când au renunţat la pulă
    Schnitzel: citat clasic
    Schnitzel: dă la viorel
    Schnitzel: o sa zică
    Schnitzel: mda
    Schnitzel: l-am vazut săptămâna trecută

    Tuesday, June 24, 2008

    Tot Uberzeiter

    Obstrucţionat de propria-i confuzie în privinţa utilizării cuvântului de la începutul acestei fraze, Gogu Kaizer se vede pus în situaţia de se da cu scaunul de la birou pe rampa aia de acolo, de la etajul lui, la care e el acum, fix în acest chiaun şi gingaş moment de overtime. A nu se înţelege de aici că Gogu Kaizer nu overtimează când e în overtime, da? Nu, deci, adică Dalian, care e foarte programator de felul lui, trebuie să facă treburi d-alea pe care le fac programatorii, gen să bage cod şi să dea F9, drept pentru care Gogu Kaizer nu prea are ce face.

    Aşadar, dacă e careva prin firmă care poate să nimerească din prima uşa aia din capătul rampei, să dea cu subsemnatul lui aici.

    Un irelevant caracter fictiv a spus la un moment dat pe Twitter că "cel mai misto lucru in overtime e ca poti alerga dezbracat prin firma. dezbracat in sensul de "doar in ciorapi, zic", zic". Gogu Kaizer nu ştie despre ce vorbeşte individul.

    Concluzia serii: nu prea dă bine să te prezinţi drept Adrian Ciubotaru. :(

    Când va lua salariul, Gogu Kaizer va lua nişte scobitori în rate.

    Au venit nişte gagici aici, la firmă, acuma, şi au alergat dezbrăcate pe aici. Cică îl cunoşteau pe tipul de mai sus. Nu, nu Adrian Ciubotaru. Celălalt, ăla cu alergatul ciorapilor prin firmă sau ceva de genul.

    OMG, Gogu Kaizer o să plece acasă acum!!!1 Epic victory sau ceva asemănător, zic.

    Der Uberzeiter

    Cam asta iese într-un moment de overtime când aştepţi versiune de la Dalian:



    Asta cu referire la discuţiile purtate înainte de astea.

    Monday, June 23, 2008

    Dampulismul zilei

    Aparent, dacă eşti Hardware Manager într-o firmă, poţi să consideri că e firma lu' tac-tu şi, în consecinţă, poţi să faci ce vrea muşchiul tău. Adică, uite, de exemplu, ai putea să vii în pauză şi să resetezi calculatoare random prin firmă. Bine, cu un motiv destul de mega întemeiat - n-a mai fost loc şi pentru tine pe serverul de DoTA.

    Adică au fost prea mulţi oameni care voiau să joaceee, ăia şi-au amintit că data trecută tu dădeai în aliaţi şi le-ai stricat jocuuuuul şi, na, acum au zis că eşti un dobitoc şi că marş. Dar tu, pentru că eşti Hardware Manager, te gândeşti să le strici iar jocul şi le resetezi calculatoarele. Că doar e firma lu' tac-tu, nu?

    Sunday, June 22, 2008

    Latino Boy

    Ok, Gogu Kaizer va copia acum un text pe blogul lui, îl va modifica puţin, însă nu-i va preciza sursa. Textul ăsta e destul de vital pentru "the big picture", aşa că trebuia băgat şi aici, pentru că asta e "the big picture" de care vorbea Gogu Kaizer în urmă cu 21 de cuvinte. Nu uitaţi că Latino Boy, personajul despre care vorbeşte Gogu Kaizer aici, este un caracter fictiv, un produs al imaginaţiei. Şi asemănarea cu personajul real este peste fire de întâmplătoare. Atât de întâmplătoare încât umblă descheiat la gât cocostârcul Gât-Sucit prin fânul abia cosit.

    Latino Boy este o marcă înregistrată personajului real după care a fost inspirat ăsta, personaj care este situat geografic cu biroul destul de aproape de Gogu Kaizer şi care e un idiot. Pentru că fraza asta nu pare foarte coerentă, concluzia va fi că Latino Boy e un imbecil şi aici, în acest post, şi în tentativa aia de viaţă pe care el susţine că o trăieşte.

    Din istoria lui Latino Lover [istorie bazată doar pe poveştile lui, poveşti pe care el le spunea la ţigare şi în care credea cu convingere - a nu se confunda cu chestii spuse random şi la mişto; nu, omul e destul de prea arogant şi narcisist, credeţi-l pe Gogu Kaizer], menţionăm:

    1. "Şi am fost în club, ştii? Şi erau două proaste acolo. M-am dus la ele, am stat de vorbă cu una, s-a băgat şi cealaltă în seamă şi la sfârşit nu mai scăpam de ele. A trebuit să facem sex în 3, că altă soluţie nu aveam"

    2. "Aia, mă? Păi datorită mie a ajuns aia acolo unde a ajuns. Sincer, când a venit în firmă, era pielea p***i, n-o băga nimeni în seamă. Am stat eu puţin de vorbă cu ea, i-am zis cum stă treaba şi, na, a ajuns şefă. Dar ai văzut că atunci când am terminat cu ea, a zburat imediat?"

    O parte din Legile lui Latino Boy:
    • Latino Boy are întotdeauna dreptate, pentru că aşa zice el.
    • Latino Boy are penisul de două ori mai mare decât oricare alt individ de pe planetă.
    • Dacă Latino Boy spune că un ceva e de căcat, Latino Boy nu trebuie să-şi argumenteze opinia, pentru că acel ceva este de căcat, deoarece aşa a hotărât Latino Boy.
    • Nimeni nu e mai cul, mai deştept şi mai arătos decât Latino Boy, în afară de reflecţia lui în oglindă.
    • Latino Boy nu salută. Latino Boy este salutat.
    Legenda lui Latino Boy

    Odată, într-o discuţie pe mail cu un grup de oameni, Latino Boy a fost pwnat. Mai exact, în termeni brilianţi, i s-a dat ruşine. Latino Boy a acţionat instant - i-a trimis mail Terminatului care a avut tupeul să îi dea lui replică şi i-a spus: "Te plictiseşti. Nu-i nimic, vorbesc acum cu producerul tău şi cu conducerea şi îţi rezolvăm problema". Din acea zi, numele lui Latino Boy a devenit un nume de care toţi au început să se teamă. Cam asta e legenda lui Latino Boy.

    Probabil că Gogu Kaizer n-ar fi menţionat nimic despre filozoful Latino Boy dacă acesta n-ar fi încercat, într-o chestiune, să-şi impună punctul de vedere fără să-l argumenteze şi dacă n-ar fi declarat, la final, când a văzut că toţi ceilalţi 21 de oameni implicaţi în chestiune aveau o părere diferită de a lui, că toată treaba e "de căcat". Oamenii aroganţi care, la maturitate, încă mai merg pe principiul "dacă nu e ca mine, îmi iau jucariile şi plec. a, şi apropo, e de căcat ce faceţi voi aici oricum", care habar n-au să aducă o critică oarecum constructivă şi care trebuie neapărat să precizeze tot timpul că au penisul mai "imens" decât al celorlalţi nu sunt cul.

    În altă ordine de idei, na nişte un super interviu cosmic aici.

    Intrarea liberă

    Măi, băieţi, şi măi, fete [termen folosit de Gogu Kaizer cu prudenţă], Gogu Kaizer are tupeul să vă anunţe că spectacolele despre care v-a tot povestit el se joacă la Bulandra săptămâna viitoare, la sala Izvor, după cum urmează:
    După cum e bălmăjit laconic şi în titlu, intrarea este liberă. Adică e exact d-aia fără bani, la care intri fără să cumperi bilet. Da, e fix d-aia, zic. Dacă vreţi să vedeţi cum au ieşit piesele respective, dacă [şi aici Gogu Kaizer se adresează fetelor] vreţi un autograf ambiguu pe ţâţe sau dacă [şi aici Gogu Kaizer se adresează băjeţilor] prietenele voastre vor un autograf ambiguu pe ţâţe, sunteţi aşteptaţi, respectiv "-tate", la orele alea în locurile alea. Gogu Kaizer o să fie prezent la toate, pentru că sunt prea gege spectacolele ca să le rateze. Zic.

    Monday, June 16, 2008

    Pâcciu, pâcciu, zic.

    Ca să fim în ton cu super EURO 2008u':



    E posibil ca opera de artă de mai sus să fie cel mai cul video remix al unui videoclip. Uite, Mogo, cum se face treaba, zic, mersi.

    În altă ordine de idei, Blană Trafic, Viorel şi restul lumii [unde "restul lumii" = restul lumii care nu joacă DoTA minus Pinky] joacă la greu Call of Duty 2 ăla. Ceea ce pare total irelevant, doar că e foarte cul şi funnea când cei doi de mai sus discută între ei în timpul jocului:

    Blană Trafic: Mbă, hai repede, eu acopăr, hai ne strângem.
    Viorel: Băi, Encodăre, dă-te să ies!
    Blană Trafic: Ia uite, frate, câţi sunt în căsuţa aia mică acolo, repede, grenadă acolo!
    Viorel: Moamă, Aym ăla mă enervează rău. 'Tu-i 'rţii mă-tii! Fuck, e a lor grenada aia. Fugi!
    Blană Trafic: Ah, exact când să-i dau la făţău... Bă, eşti prost, am găsit un shotgun pe jos!
    Viorel: Mda, am văzut şi eu, nu l-am luat.
    Blană Trafic: Să mă piş pe grenada mă-sii.
    Viorel: E cineva acolo, mă? Ah, fuck, s-a nimerit să vină doi exact când...
    Blană Trafic: WTF, au mai gioinat doi, cine-s ăştia?
    Viorel: Bine, mă, cu Gerulas! Lol, Gerulas, este măăă!
    Blană Trafic: Fuck, s-a băgat în faţa mea... Muah, a dat cu fum, super...
    Viorel: Oh, fuck! Mitralierat...
    Blană Trafic: Băi, Florin Salam, da' varză eşti, mă...
    Viorel: Ăăăă, ok... Dă-tee!!1 Vin din spate toţi!!1
    Blană Trafic: Căcat, am crezut că prin celălalt spate, eşti prost... Deci nu înţeleg cum trag ăia şi se mişcă în acelaşi timp... Ia uite, frate, cum campează în casa aia...
    Viorel: Lol :( Nuuu, a venit prin spate Freaka...
    Blană Trafic: Prin care spate?

    Data viitoare trebuie şi poze, clar. Eventual un filmuleţ, da.

    Tuesday, June 10, 2008

    N-am găsit niciun titlu inteligent pentru chestia asta

    Gogu Kaizer, care stă ceva mai bine la capitolul "Sight & Spot" de când şi-a tras ochelari pe bârnă, a început să vadă tot mai multe gagici care poartă tricouri cu diverse texte. Indiferent de ce scrie acolo, textul este plasat, desigur, pe ţâţe. Ceea ce creează un paradox înspăimântător de redundant.

    Situaţia e în felul următor: tu, băiat gigea şi de treabă, observi tricoul. Nu de alta, dar ai ochi, iar ochii ăia îi foloseşti de obicei pentru a vedea chestii. Bun, observând tricoul, observi şi textul ăla inteligent plasat în dreptul ţâţelor. Din nou, pentru că eşti băiat gigea şi de treabă şi, mai mult, pentru că ai terminat clasa I, stă în puterea ta să ştii să citeşti. Pentru că ăla e un text, tentaţia de a-l citi e naturală. Coincidenţa face ca puterea de a citi să o exerciţi tot cu ochii ăia pe care îi foloseşti pentru a vedea chestii. Drept pentru care fixezi ochii ăia pe care tu îi foloseşti pentru a vedea chestii exact pe textul respectiv în scopul de a citi tâmpenia aia de text.

    Rezultatul e catrastofal: "zomg, te uiţi la ţâţele mele, nenorocitulemăgarulenesimţitule!". Dar tu, băiat gigea şi de treabă, te uitai la nenorocitul ăla de text, care text a fost plasat intenţionat în dreptul ţâţelor pentru a facilita apariţia daunelor psihologice. Şi după ce-l citeşti mai ajungi şi la concluzia că era o tâmpenie de genul "nu sunt Ana şi nu am mere".

    Pe de altă parte, însă, un text în dreptul ţâţelor e un îndemn destul de motivant la lectură. La naiba, spaţiul ăla de pe tricou din dreptul ţâţelor ar trebui să fie folosit ca un spaţiu publicitar. Cum ar arăta scris în dreptul ţâţelor un "Sprite. Spune pe bune. Şi pe ţâţe".

    PS: Baycee s-a mutat, iar Terminatul ştie cum stă treaba cu simetria.

    Saturday, June 07, 2008

    Într-o iunie

    Într-un final, a apărut şi chestia de mai jos. Pe scurt, avem de-a face cu Drojdia, dl. Adrian Cristea, Groparu şi, nu în ultimul rând, Kidha7, unul din cele mai bune bloguri din zonă, zic. Şi pentru că e un număr special Euro 2008, nenea care parchează des s-a gândit că ar fi o idee cul dacă Gogu Kaizer, uber microbist de felul lui, ar scrie ceva legat de campionatul respectiv. Rezultatul îl găsiţi prin revistă, zic.


    În altă ordine de idei şi fără nicio legătură cu treaba de mai sus, na nişte "creepy & disturbing stuff" aici şi aici.

    Gogul păcălit de Scorpie

    Da, nene, se mai întâmplă. Asta e, măcar Gogu Kaizer are puterea să recunoască şi să înfrunte faptul că a fost învins. Planul era simplu: intrat, cumpărat pantaloni, plecat. Doar că Gogu Kaizer a omis un lucru: ar fi fost prima dată când un plan de cumpărături făcut de acasă ar fi fost respectat.

    Totul începuse bine. Gogu Kaizer a intrat în magazin, s-a îndreptat către prima pereche de pantaloni care i-a sărit în ochi şi i-a plăcut, a probat, era ok, a plătit şi a încercat să meargă către aceeaşi uşă pe care a intrat. Până la partea cu "şi a încercat", totul a durat 3 minute şi 18 secunde. De la acea parte însă, totul s-a transformat într-un haos. Scorpy a decis că e ok că magazinul are 800 de etaje. A mai decis că e ok şi intenţia de a intra în fiecare magazin, intenţie egalată numai de căutarea confecţiilor textile perfecte [paranteză: ăia de la Take That erau gay rău de tot, omg; e un video acum la tv în care omgtehhorror].

    Sătul de foame şi gravitând retoric fără să-şi simtă picioarele, Gogu Kaizer nu-şi putea stăpâni uimirea faţă de energia Scorpiei, energie pe care o folosea în scopul de a alerga pe scări şi de a proba chestii. Ajungând în momentul în care percepţia asupra realităţii devenise concentrică şi incomensurabilă [exact, wtf?], Gogu Kaizer a simţit că e momentul să pună Faţa. Da, ultima şi cea mai inestetică soluţie. Cu alte cuvinte, Gogu Kaizer punea cea mai inexpresivă meclă pe care o are el în repertoriu de fiecare dată când Scorpy propunea să intre într-un magazin. Vizibil iritată de privirea tâmpă a lui Gogu Kaizer şi de sarcasmul prin care nasul său completa această privire, Scorpy se enerva şi nu mai intra în magazin. La final, Gogu Kaizer a făcut un exces de zel şi a făcut uz de cea mai imposibil de inexpresivă meclă a sa. Atât de imposibilă, încât copiii de trei ani începeau să plângă, vânzătoarele să greşească inventarul, câinii să alerge după propria coadă şi Scorpy să îşi piardă orice chef de a mai intra în vreun magazin.

    Emoţionat de victoria recentă, Gogu Kaizer a uitat să-şi pună faţa normală la loc şi a ieşit aşa. Când a realizat, a fost deja prea târziu, pentru că s-a blocat. Deşi nu e mare diferenţă faţă de cum arăta înainte, Gogu Kaizer e de părere că a fost un sacrificiu care a meritat să fie făcut sau ceva asemănător. Doar că acum, ca să-şi revină, Gogu Kaizer trebuie să asculte o melodie compusă de Moga. Paradoxul este că nu există nicio melodie care să fie compusă de Moga în adevăratul sens al cuvântului. În concluzie, Gogu Kaizer va rămâne cu mecla asta for ever. For ever ever. For ever ever?

    La final, întrebarea zilei: cum sună nişte "audio Kaizer" sau nişte "Video kaizer"?

    Wednesday, June 04, 2008

    Nişte Mircea Badea facts

    1. De fiecare dată când Mircea Badea face şpagatul, Marius Moga plagiază o melodie.
    2. Dacă Mircea Badea n-ar fi descoperit călătoria în timp, dinozaurii ar fi populat în continuare Pământul.
    3. Dacă Mircea Badea zice că va da foc la bărcuţe de hârtie în emisiune, atunci chiar dă foc la bărcuţe de hârtie în emisiune.
    4. Mircea Badea trăieşte în România şi asta îi ocupă tot timpul.
    5. Dacă dai telefonul pe silent, eşti o fetiţă plângăcioasă. Dacă îl spargi cu ciocanul în timpul emisiunii, eşti Mircea Badea.
    6. Mircea Badea are soluţii la toate problemele României. Păcat că doarme atunci când le găseşte.
    7. Prima şi cea mai amuzantă glumă a lui Mircea Badea a fost naşterea sa.
    8. Dacă ai blog, eşti luzăr. Dacă ai o emisiune la TV în care faci abuz de faptul că oamenii pe care îi critici nu au dreptul la o replică imediată, eşti Mircea Badea.
    9. Mircea Badea e cel mai frumos bărbat dintre femei.
    10. Cele trei puteri constituţionale în stat sunt legislativul, executivul şi Mircea Badea.

    Saturday, May 31, 2008

    Uber Kaizer, căpitan stelar

    E aproape anul 3815. Oamenii au cucerit, în sfârşit, Universul, care le-a rezervat surpriza de a le arăta că sunt singurele orătănii de pe-acolo. Oricât de mult ar fi călătorit, oamenii nu întâlneau alte forme de viaţă. Dădeau numai peste planete superbe, nelocuite, pe unde găseau invariabil raţe şi chinezi, ceea ce-i dezorienta, pentru că nu puteau să-şi dea seama care din cele două "feluri" de vietăţi e de mâncare. Dar, pentru că nişte călătorii prin spaţiu sunt destul de epuizante şi oamenii nu aveau niciodată destule provizii, decizia era luată în maxim 4,83 secunde. Şi nu întotdeauna era cea corectă.

    După dispariţia francezilor în urma Războiului de Dispariţie a Francezilor, lumea a devenit un adevărat Paradis. Toţi erau super veseli, toată lumea avea absolut tot ce-şi dorea şi toţi respectau semnele de circulaţie. Cele mai gustate glume din trafic erau cele pe seama claxonatului la semafor. Toţi se crăcănau de râs când auzeau că odată, într-un trecut, suspect de trecut, oamenii claxonau cu spume la gură în milisecunda următoare celei în care s-a făcut verde la semafor.

    Dap, totul era uber cul. Atât de uber cul încât, atunci când oamenii au început să călătorească prin spaţiu, au decis să se stabilească pe planetele pe care le descopereau. În urma unei migraţii masive, Pământul a rămas populat numai de români. O parte din ei au păstrat obiceiuri străvechi, precum Căpşunăreala Spaniolă, şi s-au făcut nevăzuţi - clandestin, ce-i drept - printre coloniile neo-europene.

    Una din cele mai importante măsuri, dar şi una din cele mai dezastruase, luate vreodată de un român aflat la conducere a fost, fără îndoială, expulzarea cocalarilor. Şi nu oriunde, ci pe Lună. Cocalarii au primit această decizie mai mult decât entuziasmaţi. Destul de curând, au mărit Colonia Lunară şi au ajuns să populeze întreaga Lună. Din păcate pentru cei rămaşi încă pe Pământ, asta a schimbat însăşi esenţa existenţei umane. Cocalarii au montat Lunii 800 de mega turbine, 400.000 de difuzoare cu super bas, au vopsit-o auriu şi dădeau repetat ture în jurul Pământului, cu maestrul Guţă răsunând din boxe, zicând că "hai hopa dujmanii hopa eu mai am nişte mărci hopa fetele motoare hopa cel mai invidiat eu sunt hopa ce mai fac eu cu mărcile alea acuma. Hopa". Intransigenţi, românii au construit pe ceea ce a fost odată Franţa cel mai mare monument de pe Pământ, monument care era vizibil foarte clar de pe Lună şi care arăta cam aşa.

    Forma de guvernământ a cocalarilor era monarhia. Însă nu orice fel de monarhie, desigur. Adaptând, regele a devenit "guţan", prinţul a devenit "copchil de haur" şi cetăţeanul de rând a devenit "barosan". Legile au devenit foarte simple, însă asta nu le-a rezolvat cea mai mare problemă a lor, problemă de care se lovesc şi acum şi care e singurul subiect de Bacalaureat în fiecare an, Bacalaureat pe care toţi îl iau din greşeală, pentru că în fiecare an speră că le pică altceva: "dacă toţi locuitorii sunt cocalari, cum şi în faţa cui îşi mai pot ei manifesta cocalarismul?". Toţi au bluze cu Versage, toţi poartă opinci Amibas, toţi au ochelari de soare Gusci, toţi au bani, mărci şi valută, toţi au cele mai mari lanţuri de aur pe care le poate purta o persoană umană fără să-i afecteze mobilitatea, toţi au BMW-uri , toţi au dujmani, toţi au fete care dau din motoare şi toţi sunt invidiaţi [între timp, invidia a devenit o culoare, de felul ei, deci şi hainele sunt de culoarea invidiei]. Egalitatea asta era o problemă fundamentală pentru ei, problemă ce le ameninţa continuitatea existenţei.

    E aproape anul 3815. Uber Kaizer, cel mai căpitan stelar de pe nava lui cu o singură persoană la bord, se întorcea din cea mai plictisitoare misiune a lui. În timp ce se apropia de Pământ, un mesaj impertinent îl deranjă din somn. Era un mesaj trimis pe toate frecvenţele şi venea de la Cocalari. Intrigat, Uber Kaizer şi-a mişcat nasul ăla mare şi leneş la panoul de comandă şi a ascultat respectivul mesaj, făcând astfel cea mai mare greşeală pe care o putea face un căpitan stelar de pe o navă de o singură persoană, greşeală pe care avea s-o regrete tot restul vieţii...

    Friday, May 30, 2008

    Fix pe 1 iunie

    Băgăm nişte şotron, k?
    Alte evenimente: De Ziua Copilului joaca-te cu Metropotam in parc!

    Tuesday, May 27, 2008

    Re: Re: Re: Scent of a coffee

    Cealaltă uber variantă de titlu genial era "Re: Re: Re: Buy me with a woman", mersi, dar avea nişte conotaţii cam respectabile. Asta, desigur, dacă te cheamă Atropos Baştanu' şi eşti de meserie Lead Techincal and Financial Peşte, specializat în logistica şi analiza traficului de carne vie.

    Să mai spună Gogu Kaizer că a fost cul acolo? Că toate cele trei piese au fost super tari? Că Păi n-are rost. Cel mult, poate să vă confirme că habar n-aveţi ce-aţi pierdut! Există şanse, totuşi, să faceţi rost de nişte habar d-ăsta, pentru că e posibil ca piesele să se joace şi în România. Spunem că "e posibil" pentru că Teatrul Bulandra nu e la fel de entuziasmat de idee ca restul lumii. Pentru "el", a fost un fel de socializare internaţională pe bani europeni şi cam atât. Dar cu ocazia asta, Gogu Kaizer a văzut ce se întâmplă şi în spatele cortinei, ce implică un spectacol şi câtă muncă presupune. Iar acei oameni - actorii, regizorii, scenariştii - au muncit cu pasiune. Au făcut abstracţie de lipsa unei săli de repetiţii. Le-a plăcut ce au făcut. D-asta a ieşit ce a ieşit. D-asta n-au dezamăgit. Iar cu asta au câştigat admiraţia şi respectul lui Gogu Kaizer. Iar Ştefan Peca, Ana Mărgineanu şi Laurenţiu Bănescu i-au oferit lui Gogu Kaizer şansa să se materializeze pe o scenă, să fie caracterul care este de fapt, să ridice o graniţă palpabilă între Gogu Kaizer şi autorul lui, să existe.

    Laurenţiu a fost un kaiser plin de energie, Marius Capotă un abject excelent, Manuela Ciucur o clientă senzaţională, Adrian Ciobanu un manager impecabil, Katia Pascariu o elfă superbă, Cristina Marchisano o veveriţă perfectă, Andreea Boboc un izvor de emoţii, Viorel Cojanu un exemplu fabulos, Andreea Păduraru o asistentă senzuală, iar Cosmin Seleşi un spectator consecvent. Toţi nişte actori extraordinari. Poate e Gogu Kaizer orbit de subiectivism, dar n-a exagerat cu nimic.

    OK, pentru că Gogu Kaizer ştie că deja v-aţi plictisit, na nişte poze luate cu dibăcie de la Abjectu' [găsiţi acolo restul pozelor + nişte text].

    Laurenţiu Bănescu [în rolul lui Kaiser, Gogu Kaiser] şi Katia Pascariu.

    Laurenţiu şi Cristina Marchisano [în rolul veveriţei :D ]

    Cristina Marchisano, mersi. Dansează mişto, mersi.

    Video de la spectacole nu există încă. Când vor exista, va fi despre un trailer, ca să vă mişcaţi fundurile alea leneşe în sala de teatru şi să vedeţi spectacolele fără să aveţi buton de Play la îndemână.

    Felicitările merg la Ana Mărgineanu, Ştefan Peca, Laurenţiu Bănescu, Katia Pascariu, Cristina Marchisano, Alina Herescu, Radu Apostol, Andreea Boboc, Viorel Cojanu, Cosmin Seleşi, Marius Capotă, Manuela Ciucur, Adrian Ciobanu, Andreea Păduraru, Daniel Popa. GG!